La 11 martie 2011, a avut loc în Japonia un puternic seism de magnitudinea 9, cu epicentrul în regiunea Tohoku din Oceanul Pacific, în apropierea oraşului nipon Sendai, aflat pe coasta estică a ţării. Cutremurul - considerat ca fiind cel mai mare din istoria Japoniei- a fost urmat de tsunami puternic. În urma lui, a fost declarată stare de urgenţă nucleară în Japonia, din cauza unor probleme la centralele nucleare Fukushima I şi Fukushima II.
Pe 11 martie 2011, Japonia era lovită de un cutremur de magnitudine 9.0, al patrulea cel mai puternic măsurat vreodată. Cutremurul a produs și cele mai mari valuri de tsunami din istorie. Catastrofa s-a soldat cu zeci de mii de morți și zeci de miliarde de dolari în pagube, dar a avut și un alt efect sumbru: un accident nuclear.
Citeste si: Japonia zguduita de un seism cu magnitudinea de 5,3 grade pe Richter
Centrala nucleară de la Fukushima-Daiichi, situată pe coasta de Est a Japoniei, fix în zona cea mai afectată de tsunami-urile masive, a suferit avarii care au dus la topirea parțială a trei dintre miezurile celor șase reactoare și răspândirea materialelor radioactive pe o rază de 30 de km.
Asemenea accidentului de la Cernobîl, acest dezastru nucleare se încadrează la nivelul maxim 7, de accident major, pe scara gravității certificată de Agenția Internațională pentru Energia Atomică (AIEA).Și chiar dacă accidentul a avut loc într-o societate mai deschisă decât cea a URSS-ului, una care n-a încercat să mușamalizeze dezastrul, există încă destulă confuzie în ceea ce privește efectele și magnitudinea exactă a accidentului.
A fost un scenariu apocaliptic evitat la mustață? A afectat sănătatea pe termen lung a locuitorilor din regiune? Au gestionat autoritățile japoneze criza în mod eficient? Putea fi accidentul evitat? Iată câteva teme
pe care experții încă se contrazic.
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
În dimineața zilei de 11 martie, trei dintre cele șase reactoare (4,5 și 6) de la Fukushima erau oprite pentru realimentare, iar celelalte trei funcționau la parametri normali. Imediat după seism, a fost inițiată oprirea de urgență a reactoarelor, conform unei proceduri bine stabilite – o serie de bare de control din materiale care reglează fisiunea au fost introduse în miez pentru a opri procesul, rezultând în scăderea temperaturii, dar și oprirea producției de energie a reactorului.
Citeste si: Crăciunul în Filipine, afectat de taifunul Phanfone
Însă, chiar și după ce fisiunea este oprită, miezul tot necesită răcire, deoarece temperaturile reziduale rămân destul de ridicate pentru a topi învelișul barelor de combustibil, chiar dacă într-un un ritm mai lent.
Și reactoarele aflate în proces de realimentare necesitau răcire: barele de combustibil nuclear utilizat au și ele cu temperaturi suficient de ridicate pentru a topi învelișul, motiv pentru care sunt depozitate în bazinele de apă situate lângă reactor după extragere.
Cutremurul a avariat liniile electrice care conectau Fukushima cu rețeaua externă de electricitate, lăsând generatoarele diesel și sursele DC ca singurele soluții pentru a menține sistemele de răcire după oprirea reactoarelor. Dacă aici s-ar fi oprit totul, generatoarele diesel ar fi gestionat situația fără probleme; nu au existat daune structurale semnificative în urma seismului.
Doar că marea problemă a venit după cam 40 de minute, sub forma unor valuri de 15 metri înălțime.
Cutremurul şi valul seismic au perturbat transporturile, activitatea de zi cu zi, au declanşat cel mai grav accident la centrala nucleară Fukushima Daiichi şi au lăsat mii de persoane fără adăpost. Ulterior, experţii Institutului geofizic american (USGS) au stabilit că seismul a fost cel mai puternic înregistrat vreodată în Japonia, de când a început măsurarea magnitudinii acestora, şi al patrulea ca putere, la nivel mondial, din 1900 şi până în prezent. Japonia a traversat a doua mare catastrofă naturală din istoria recentă a ţării, după cutremurul din anul 1923, soldat cu 142.000 de morţi.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Catastrofa naturală produsă la 11 martie 2011 a declanşat incendii, alunecări de teren şi un val seismic de circa 14 metri, care a măturat oraşe şi sate întregi pe întreaga coastă pacifică a regiunii Tohoku (nord-est, în apropierea oraşului japonez Sendai), care asigură aproximativ 8 la sută din PIB-ul celei de-a treia economii a lumii. A devastat terenuri agricole, locuinţe, culturi agricole, vehicule.
Un vapor cu 100 de persoane la bord a fost „măturat” de un tsunami în prefectura Miyagi (nord-estul Japoniei). Un incendiu de proporţii s-a declanşat la rafinăria Chiba, în apropiere de Tokyo. Curentul electric a fost întrerupt în patru milioane de locuinţe în capitală şi în jurul acesteia. Multe secţiuni de pe tronsonul feroviar al "Tohoku expressway", din nordul ţării, au fost afectate. Trenurile de mare viteză spre nordul ţării au fost oprite. Aeroportul Narita din Tokyo a fost închis, zborurile oprite şi pasagerii evacuaţi. În Tokyo, circulaţia cu metroul a fost, de asemenea, oprită.
Citeste si: O femeie dispărută cu 10 ani în urmă, în tsunami-ul din Japonia, a fost găsită acum
