23 august 2023: De ce se sărbătoarea pe această dată, înainte de '89, Ziua Națională a României
23 august 2023: De ce se sărbătoarea pe această dată, înainte de 1989, Ziua Națională a României? Pentru cei care au prins regimul lui Nicolae Ceaușescu, ziua de 23 August însemna ziua paradelor pe stadioane și pe străzi. La televizor, în cele două ore de program, se transmiteau odele adresate Tovarășului "mult iubit" și Partidului-stat.
La data de 23 august 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei.
Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma "loviturii de stat" organizate de regele Mihai I și s-a format un guvern condus de Constantin Sănătescu.
23 august a devenit zi națională în România comunistă începând din anul 1948. Regele fusese forţat să abdice în anul anterior, România se afla sub puternica influenţă sovietică, iar Partidul Comunist începuse o intensă campanie propagandistică de legitimare.
De ce se sărbătoarea la 23 august Ziua Națională a României în comunism
23 August a înlocuit ziua de 10 Mai ca Zi Națională a României, după ce în perioada 1869 și 1947 această zi a regalității a fost sărbătorită ca zi națională.
Sărbătoarea de la 23 august avea un rol central în impunerea noului regim pentru că amintea de „ziua eliberarii României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist".
23 August, Ziua Națională în comusm. În primii ani aveau loc defilari ale oamenilor muncii sub portretele lui Marx, Lenin si Stalin, tradiție continuată și după epoca Gheorghiu-Dej cu osanale aduse primilor tovarăși ai țării, Nicolae și Elena Ceaușescu.
23 august, Ziua Națională a României în comunism
Pe măsură ce Partidul Comunist şi regimul lui Nicolae Ceausescu au început să se detaşeze tot mai mult de Moscova, şi semnificaţia zilei de 23 august s-a schimbat.
Treptat semnificaţia iniţială a zilei de 23 august s-a pierdut, "insurecţia armată antifascistă" a devenit "revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă", iar sărbătoarea din 23 august a fost acaparată de comunişti pentru a marca cu fast "propăşirea comunismului" şi "idealurile muncitoreşti" ale poporului român dar şi pentru a omagia "conducătorii iubiţi".
Timp de decenii, pâna în 23 august 1989, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu mare fast, cu demonstraţii militare şi coloane de oameni ai muncii, tineri, elevi şi copii, cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi tricolore, şi cu enorme portrete ale iubiţilor conducători comunişti care, cu timpul, au rămas doar doi, Nicolae şi Elena Ceauşescu.
Dupa prăbuşirea comunismului, actul politic de la 23 august 1944 a fost prezentat oficial drept o lovitură de stat condusă de către regele Mihai şi partidele istorice.
Ce s-a întâmplat exact în ziua de 23 august 1944
În dimineaţa zilei de 23 august, într-un efort de ultimă oră de a-l convinge pe mareşalul Antonescu să încheie un armistiţiu, Maniu şi Constantin Brătianu i-au cerut istoricului Gheorghe Brătianu, nepotul liderului liberal, să se folosească de respectul de care se bucura din partea conducătorului României, pentru a-l convinge să se întâlnească
cu regele în acea după-amiază.
Mareşalul Antonescu a ascultat argumentele lui Brătianu şi a acceptat să meargă la Palat, dar cu condiţia ca Maniu şi Brătianu să-i trimită până la ora 15 o scrisoare în care să confirme faptul că ei îl susţin în semnarea armistiţiului.
Mareşalul a dat apoi instrucţiuni pentru a se solicita regelui o audienţă la ora 16, potrivit Historia.ro.
Gheorghe Brătianu nu i-a găsit nici pe unchiul său, nici pe Maniu, şi de aceea, nu a putut îndeplini condiţia mareşalului.
În cele din urmă, generalul Sanatescu a reuşit să-l convingă pe mareşal să se prezinte la Palat, chiar şi în lipsa respectivei scrisori.
Ion Antonescu a sosit la Palat la ora 16:05. El i-a explicat regelui de ce nu a grăbit semnarea unui armistiţiu, arătând pe rând că a făcut numeroase demersuri la Aliaţii occidentali.
Acceptarea condiţiilor puse de sovietici implica pierderea definitivă a Basarabiei şi a nordului Bucovinei, „să bag ţara pentru vecie în robie, fiindcă propunerile de armistiţiu conţin şi clauza despăgubirilor de război neprecizate, care, bineînţeles constituie marele pericol, fiindcă drept gaj al plăţii lor, ruşii vor ţine ţară ocupată nedefinitiv".
Probabil că informaţia dată de mareşal, conform căreia în aceeaşi după-amiază aştepta răspunsul lui Hitler la cererea transmisă prin Clodius de a ieşi din război, care urma să sosească la 17:30, i-a întărit hotărârea regelui de a-l aresta.
Până la data sosirii răspunsului din partea lui Hitler, forţele germane puteau să se mobilizeze pentru a contracara orice tentativă a României de a se rupe din relaţia cu Germania.
Regele Mihai i-ar fi răspuns lui Antonescu: „Domnule mareşal, am ascultat expunerea dv., consider situaţia foarte gravă, care pune în pericol chiar existenţa neamului românesc. Din această cauză vă demit din funcţia de conducător al statului”.
La un semn al colonelului Emilian Ionescu, echipa de trei subofiţeri condusă de maiorul Dumitrescu a pătruns în sala de audienţă, având armele în mâna şi îndreptându-le către mareşal.
Ion Antonescu a rămas surprins și a spus: "Intru ca om paşnic şi sunt tratat ca un criminal?”.
Mareșalul a fost închis în camera blindată a regelui. Apoi s-a hotărât că noul prim-ministru să fie generalul Sanatescu, o persoană care se bucura de respectul armatei.
23 august 2023: De ce se sărbătoarea pe această dată, înainte de '89, Ziua Națională a României
