24 ianuarie zi libera. 24 ianuarie 2020. 24 ianuarie 2020 zi libera. 24 ianuarie liber 2020. Mica Unire 2020. Tot ce trebuie sa stii despre Unirea Principatelor
24 ianuarie zi libera. 24 ianuarie 2020. 24 ianuarie 2020 zi libera. 24 ianuarie liber 2020. Mica Unire 202024 ianuarie zi libera. 24 ianuarie 2020. 24 ianuarie 2020 zi libera. 24 ianuarie liber 2020. Mica Unire 2020. Ziua de 24 ianuarie 2020 este zi liberă legală. Anul acesta, Ziua Unirii Principatelor Române pică într-o vineri, așadar toți angajații, nu doar bugetarii, au parte de un weekend prelungit.
Unirea Moldovei cu Țara Românească a avut loc în anul 1859.
Ziua de 24 ianuarie 2020 a fost declarată zi liberă în 2016. În 2020, Ziua Unirii Principatelor Române pică într-o vineri. Acest lucru înseamnă că salariații vor beneficia de o mini-vacanță de trei zile.
24 ianuarie zi libera. 24 ianuarie 2020. 24 ianuarie 2020 zi libera. 24 ianuarie liber 2020. Mica Unire 2020
Conform legislației muncii în vigoare, pe data de 24 ianuarie se sărbătorește Ziua Unirii Principatelor Române, această zi fiind inclusă în lista zilelor libere legale încă din anul 2016. În această zi, salariații din țara noastră primesc liber de la angajator. Cei care lucrează au dreptul la compensații financiare sau la zile libere.
Conform Codului muncii, angajații care nu pot beneficia de liberele legale trebuie să primească compensații în zile libere acordate în următoarele 30 de zile de către angajator. Dacă nu se acordă zile libere, angajații beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
24 ianuarie zi libera. 24 ianuarie 2020. 24 ianuarie 2020 zi libera. 24 ianuarie liber 2020. Mica Unire 2020
24 ianuarie zi libera. 24 ianuarie 2020. 24 ianuarie 2020 zi libera. 24 ianuarie liber 2020. Mica Unire 2020. Anul acesta salariații au parte de 15 zile libere acordate prin lege, dintre care 11 pică în timpul săptămânii. Iată lista completă a zilelor libere legale de anul acesta.
Important! Angajatorii care nu acordă liberele legale sau nu-i recompensează pe cei care lucrează în zilele declarate libere riscă amenzi cuprinse între 5.000
și 10.000 lei, conform avocat.net.
24 ianuarie 2020 zi libera
24 ianuarie- vineri: Mica Unire
17 aprilie- vineri: Vinerea Mare
19- 20 aprilie- duminică și luni: Paștele Ortodox
1 mai- vineri: Ziua Internațională a Muncii
1 iunie- luni: Ziua Copilului
7- 8 iunie- duminică și luni: Rusaliile
15 august- sâmbătă- Adormirea Maicii Domnului- Sfânta Maria
30 noiembrie- luni- Sfântul Andrei
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
1 decembrie- marți- Ziua Națională a României
25- 26 decembrie- vineri și sâmbătă- Crăciunul
Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
24 ianuarie zi libera. 24 ianuarie 2020. 24 ianuarie 2020 zi libera. 24 ianuarie liber 2020. Mica Unire 2020. Deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii.
Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.
La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală.
În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.
24 ianuarie 2020 zi libera
Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la București, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru Ioan Cuza avea să-și găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană.
24 ianuarie zi libera. 24 ianuarie 2020. 24 ianuarie 2020 zi libera. 24 ianuarie liber 2020. Mica Unire 2020. Cea mai stringentă problemă era recunoașterea internațională a alegerilor. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poartă și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris.
Situația creată în cele două Principate urma să facă, de altfel, obiectul unei noi Conferințe internaționale, care se deschidea la Paris, la 26 martie/7 aprilie- 25 aug./6 sept.
Misiuni speciale, conduse de persoane apropiate lui Alexandru I. Cuza, au vizitat capitalele Marilor Puteri garante și au reușit să câștige sprijin pentru cauza românească. Încă în a doua ședință a Conferinței (1/13 aprilie) Franța, Rusia, Anglia, Prusia și Sardinia au recunoscut dubla alegere de la 24 ianuarie 1859. Imperiul Otoman și Austria însă tergiversau; mai mult, se află că se punea la cale o intervenție militară peste Dunăre.
Alexandru I. Cuza răspunse energic. La 20 aprilie, la Florești, între Ploiești și Câmpina, armata moldo-munteană era concentrată spre a face față oricărei situații. După alte amenințări, sub presiunea celorlalte puteri garante, Poarta a acceptat oficial, odată cu Austria, în a 3-a ședință a Conferinței de la Paris (25 august/7 septembrie), să recunoască, la rândul ei, dubla alegere.
Detensionarea situației, atât în relațiile cu Imperiul Otoman, cât și cu cel Habsburgic, îl determină pe domn să ordone închiderea taberei de la Florești (1 septembrie 1859).
24 ianuarie zi libera. 24 ianuarie 2020. 24 ianuarie 2020 zi libera. 24 ianuarie liber 2020. Mica Unire 2020. Astfel împlinită recunoașterea situației de fapt, impusă la 24 ianuarie, obiectivul imediat următor era acceptarea de către puterile garante a Unirii depline. Fără a aștepta verdictul altor reuniuni internaționale, Alexandru I. Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers consecințele hotărârilor adoptate prin Convenția de la Paris.
Misiunile diplomatice ale Principatelor la Constantinopol erau reunite încă în cursul anului 1859 (martie), cu Costache Negri, recunoscut chiar de către Poartă, drept unic reprezentant al celor două țări.
Unificarea armatei începea cu deplasări de unități militare moldovene, la București și muntene, la Iași; tabăra de la Florești s-a bucurat de o comandă unică.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
În cursul anului 1860, statele majore, instrucția, administrația și intendența au fost așezate sub o singură autoritate, iar aceeași persoană- generalul Ion Emanoil Florescu- a fost numită în funcția de ministru de război în ambele țări. La serviciul telegrafului moldovean și muntean este numit ca inspector general Cezar Librecht.
La Focșani, nu fără dificultăți, își începuse activitatea Comisia Centrală care, potrivit Convenției de la Paris, trebuia să elaboreze legile, comune celor două țări.
24 ianuarie zi libera. 24 ianuarie 2020. 24 ianuarie 2020 zi libera. 24 ianuarie liber 2020. Mica Unire 2020. În cei trei ani de activitate (1859- 1862) din proiectele sale au fost aprobate de Adunarea electivă și promulgate de domn doar cele referitoare la Curtea de Casație și la domeniul funciar (care traducea în fapt principiul egalității fiscale). Proiectul de Constituție nu a fost aprobat însă de domnitorul Cuza, Comisia Centrală din Focșani fiind desființată în 9/21 februarie 1862.
Termenul de România, care fusese frecvent folosit, dar neoficial, în anii 1850 cu referire la un stat unitar, situat între Marea Neagră și Munții Carpați, a devenit acum numele curent al Principatelor Unite și, începând din 1862, a fost folosit în actele oficiale ale țării.
Raporturile cu acele puteri garante care se arătau ostile unirii sau care jucaseră, în trecut, un rol important în viața Principatelor (Rusia, în anii „protectoratului”) au fost bazate, încă din primii ani ai domniei lui Alexandru I. Cuza, pe respectarea neștirbită a autonomiei țării nou-constituite.
Astfel, prezența militarilor otomani va fi categoric interzisă, iar Poarta va fi obligată, în vara anului 1860, să renunțe la pașapoartele sale solicitate călătorilor români, în mai multe situații supușii Imperiului fiind reținuți pentru că au produs diverse neorânduieli.
Austria, vehement dușmănoasă, a trebuit să accepte că legile statului român sunt valabile și pentru locuitorii cezaro-crăiești aflați aici cu afaceri. Maghiarii și polonezii, care voiau să rămână în Principate sau să tranziteze spre alte regiuni, sunt protejați de guvern și de domn în spiritul dreptului la azil politic, oferindu-li-se la plecare chiar mijloacele necesare.
24 ianuarie zi libera. 24 ianuarie 2020. 24 ianuarie 2020 zi libera. 24 ianuarie liber 2020. Mica Unire 2020. Franța, apoi Rusia, Italia și Prusia erau de acord cu unirea deplină. Alexandru I. Cuza aștepta hotărârea Conferinței de la Constantinopol convocată în acest scop. Cum era de așteptat, încă din prima ședință Poarta a cerut dreptul de intervenție în Principate, în cazul unor noi încălcări ale Convenției de la Paris, iar Austria a admis unirea doar pe durata domniei lui Alexandru I. Cuza. La începutul lunii noiembrie 1861 firmanul (decretul) Unirii era prezentat, dar în condiții considerate, în țară, inacceptabile.
Fermitatea lui Alexandru I. Cuza, reacția energică Camerelor și a guvernelor, poziția intransigentă a lui C. Negri și atitudinea favorabilă a majorității Marilor Puteri garante și-au făcut în cele din urmă efectul. La sfârșitul Conferinței de la Constantinopol, Poarta a elaborat un nou firman (4/16 decembrie 1861) prin care a renunțat la condițiile anterior solicitate, Austria păstrându-și vechea poziție.
În ianuarie 1862, guvernele separate din Principate au demisionat pentru a da posibilitatea alcătuirii la București a primului guvern unic al României.
24 ianuarie zi libera. 24 ianuarie 2020. 24 ianuarie 2020 zi libera. 24 ianuarie liber 2020. Mica Unire 2020. Șirul de reforme inițiate de Cuza și venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atât de sprijinul Franței cât și de cel al Prusiei, a făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România.
