29 iulie, Ziua Imnului Național al României. Ce semnificație are această zi pentru țara noastră?

Ziua Imnului Național al României 2023. Zi de sărbătoare națională pentru români, Ziua Imnului Național al României. Scris în anul 1848, de Andrei Mureșanu, "Deșteaptă-te, române"  a devenit imnul României după Revoluția din 1989, în anul 1990. 8 ani mai târziu, epopeea lui Andrei Mureșanu a devenit o zi sărbătorită la nivel național, pe 29 iulie.

Imnul Național al României, cântec de vitejie

Alcătuit din 11 catrene, imnul "Deșteaptă-te, române", scris de Andrei Mureșanu este o capodoperă a poeziei românești. În cele 44 de versuri, poetul a surprins vitejia poporului român, sacrificiile și luptele pe care le-a susținut pentru a își apăra patria, istoria țării și patriotismul românilor.

Imnul a fost pus pe acorduri muzicale în 1848, anul de apariție, de Anton Pann. Prima oară, potrivit mai multor surse, imnul "Deșteaptă-te, române" ar fi fost cântat la Brașov.

Imnul Național al României, "Deșteaptă-te, române", a condus românii în cele mai mari războaie ale omenirii, Războiul de Independență, Primul și al Doilea Război Mondial.

"Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani,
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, 
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume

Citește și: David Popovici, descris ca fiind ”Libelula din Bucureşti” de presa spaniolă

Ziua Imnului Național al României 2023. Sărbătoare națională, 29 iulie

Ziua Imnului Naţional este marcată anual de către toate autorităţile și instituțiile publice. Acestea trebuie să organizeze programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter patriotic, în spiritul tradiţiilor poporului român.

De asemenea, sunt organizate și ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Citeste si: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul- catena.ro

Citeste si: Salman Khan și Iulia Vântur, primele imagini de la nuntă! Filmarea cu ei a scăpat pe internet- wowbiz.ro

În municipiul Bucureşti şi în municipiile-reşedinţă de judeţ sunt organizate în fiecare zi de 29 iulie, în fiecare an, ceremonii publice unde se intonează imnul naţional al României şi se înalţă drapelul naţional.

Citește și: VIDEO- Timișoara, mica Vienă a României

Comunismul a interzis intonarea imnului

Perioada comunistă în România a anulat popularitatea imnului național în perioada 1945-1989. Conducerea comunistă a interzis intonarea și cântarea cântecelor patriote, printre care "Deșteaptă-te, române", dar și "Pe-al nostru steag e scris unire". Regimul comunist pedepsea cu închisoarea pe cei care cântau, intonau sau rosteau cântecele patriotice.

În ciuda acestor reguli, în timpul Revoluției de la 1989, imnul "Deșteaptă-te, române" s-a auzit din glasurile revoluționarilor, care au dat uitării imnul impus de comunism "Trei culori cunosc pe lume".

Scris ca simbol al vitejiei românilor din timpul Revoluției de la 1848, a devenit imnul național al României după Revoluţia din 1989. În 25 ianuarie 1990, "Deșteaptă-te, române" a fost decretat imn național, această reglementare fiind prevăzută în Constituţia României din 1991.

Citește și: Trei români, căutați de polițiști după ce ar fi clonat carduri bancare în Puerto Rico. „Dacă observați operațiuni de manipulare sau ceva neobișnuit la bancomate, nu utilizați aparatul”

Reguli în intonarea Imnului Naţional

Intonarea Imnului Național a fost reglementată în 1994 şi revizuită în anul 2001 prin adăugare de contravenții.

Citeste si: Miracolul prin care Lidia Buble a fost vindecată de psoriazis, după ce tratamentele medicilor nu au dat niciun efect. „Voi nu le vedeți pentru că le acopeream cu haine. Efectiv am fost vindecată.”- kfetele.ro

Citeste si: Motivul pentru care Nicki Minaj și-a anulat concertul de la Saga Festival: "Trebuie să mă asigur că iau decizii corecte". Superstarul internațional era cap de afiș- radioimpuls.ro

Potrivit legilor care reglementează intonarea Imnului Național, se precizează:

"Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa trebuie să stea în picioare, bărbaţii să se descopere, iar militarii de toate gradele să dea onorul conform regulamentelor militare"

"Sunt considerate contravenţii intonarea sau publicarea imnului în altă limbă decât cea română, ori cu textul şi partitura diferite de cele prevăzute de lege sau omisiunea interpretării sale în cazurile obligatorii"

Citește și: Prima reactie a lui David Popovici dupa ratarea unei medalii la 200 metri liber, în Japonia