In articol:
65 dintre ai noștri au intrat într-o seară asumată oameni întregi și au plecat îngeri fără voie spre o lume pură născută atunci, din foc, lacrimă și fum, ca taxă de inocență achitată la ghișeul păcatelor noastre pământești. La Colectiv s-a murit acum 4 ani nu pentru că era lume multă la un concert, ci pentru că era inevitabil ca o societate construită greșit să se prăbușească cu zgomot, în
4 ani de la tragedia Colectiv! Nu avem voie să uităm!
Mihai, Vlad, Cătălina, Laurențiu, Adrian, Marius, Monica, Claudiu, Maria, Ștefan, Alexandru, Anda, Petre, Mihaela, Maria, Valentina, Carmen, Matei, Radu, Nelu, Diana, Nicoleta, Ioan, Alexandru, Constantin, Valentin, Simona, Liliana, Mimi, Alexandra, Costel, Andreea, Ionuț, Daniel, Ionuț, Tullia, Florin, Adrian, Alex, Andra, Serian, Ayberk, Alexandra, Matei, Bogdan, Teodora, Liviu, Tudor, Elena, Vlăduț, Alexandru, Mădălina, Alex, Claudiu, Loredana, Ioana, Ana, Andreea, Alexandru, Ioana, Alexandru, Roxana, Cristian, Radu și Răzvan.
Puteai fi tu în locul lor, la Colectivul tău care, stai liniștit, așteaptă cuminte după colț, să te niveleze întâmplător pe trecerea de pietoni, cu toți ai tăi de față. Acum 4 ani, adică ieri, au fost ei. Mâine nu e posibil să fii tu, e sigur că tu vei fi. Pentru că acum 4 ani, pe 30 octombrie 2015, cei mai buni 65 dintre noi au fost în locul tău.
”Fiți fericiți, cu glasu-i stins a spus, atât de fericiți cât viața toată, un chin s-aveți: de-a nu muri deodată”. Mihai Eminescu