Au trecut 45 de ani de la cutremurul din 1977, care s-a produs la data de 4 martie, cu efecte devastatoare asupra României. Iată câte blocuri cu risc seismic există în prezent, în București!
Cutremurul din 1977 a avut loc la ora 21.22 și a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde, 1.570 de victime, din care 1.391numai în București.
Acest cutremur puternic a avut urmări grave. Astfel, la nivelul întregii țări au fost aproximativ 11.300
De asemenea, cutremurul din 1977 a afectat și țara noastră vecină, Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Însă, unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.
În seara zilei în care s-a produs cutremurul, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, se aflau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România.
Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.Citeste si: O persoană apropiată lui Putin, șef de stat, anunță al Treilea Război Mondial: „Sancțiunile îl împing să...”
La început, știrile ajunse erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10. Pana de curent de la București făcea imposibilă orice comunicație. Autoritățile locale nu știau cum să gestioneze situația, pentru ca nu aveau aparatura necesara, neluând pe moment nici o măsură concretă.
Însă, după restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. Ceaușescu a dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.
Astfel, cu ajutoare de la Crucea Roșie, câinii dresați, cascadorii și pompierii români au făcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieți. Mulți cetățeni au intrat în panică, majoritatea ieșind în stradă.
Potrivit datelor oficiale, acum, în București sunt consemnate 356 de clădiri aflate în clasa l de risc seismic și 370 încadrate în clasa a ll-a de risc seismic. Aici amccrs-pmb.ro, poți vedea care sunt clădirile cu risc seismic.
Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22, a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde.
Citeste si: Dmitri Rogozin: Scoaterea din funcțiune a sateliților reprezintă un motiv de război
Cutremurul a avut urmări grave mai ales în partea de sud a țării, în special în Capitală, unde au fost distruse 33 de clădiri și blocuri de înălțime mare sau medie, între acestea fiind cladiri vechi construite în perioada antebelica, dar si trei cladiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Stefan cel Mare-Lizeanu si Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor).
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
În total, s-au prăbușit sau au fost grav avariate 32.897 de locuințe și au fost afectate 763 de unități industriale din 23 de județe. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% in București.
De asemenea, în timpul cutremurului au fost afectate și monumente de arhitectură. Regimul a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri care, dintr-un motiv sau altul, erau „incomode” pentru el. Astfel, Biserica Enei aflată în stânga blocului „Dunărea”, în dreptul Institutului de Arhitectură Ion Mincu și vis-a-vis de hotelul Intercontinental și Teatrul National, a fost pur și simplu demolată pentru că prezența ei „deranja”.
Citeste si: Totul despre recensământ. Ce amendă primesc cei care nu vor răspunde întrebărilor
În cadrul lucrărilor de demolare ale blocului „Dunărea”, turla bisericii a fost lovită cu utilajul de demolare. Din acest moment a început o cursă în care, pe de o parte oamenii de cultură (arhitecți, artiști plastici, etc.) încercau să oprească lucrările de demolare, iar pe de altă parte armata se străduia să facă să dispară cât mai repede acest monument și lăcaș de cult. Din nefericire, monumentul nu a fost salvat, odată cu el dispărând și picturile murale făcute de către Gheorghe Tatarescu, ca și cele anterioare acestuia, fresce de o mare valoare artistică.
