Chinuit de propria greutate si de lupta cu un sistem care nu se uita si catre el, domnul George a ajuns ca, la 65 de ani, sa nu-si mai doreasca decat un singur lucru.
„Dar de multe ori cand ajungi cum sunt eu zici ma ca e mai bine asa... Mort e cel mai bine”, spune barbatul.
A fost de acord sa ii difuzam numele, dar ne-a rugat sa nu i se vada chipul! Nu vrea ca suferinta lui sa fie o povara si pentru ochii dumneavoastra, ai telespectatorilor!
Nu stie cand a ajuns asa si mai ales nu poate spune de ce. A fost un om activ, care nu statea nici macar atunci cand era bolnav.
Sotia lui este cea care are grija de el. Se chinuie pentru ca nici pe ea bolile nu au ocolit-o. Are o proteza la sold si probleme cardiace.
„Trebuie sa fac sa il imping sa se prinda cu o mana de aici de masa si cu una de scaun, ca sa miste un picior jos..
A cerut ajutor pentru ca nu mai poate. Corpul lui s-a transformat intr-o rana deschisa, iar sotia nu mai stie ce sa ii faca.
In urma cu doua saptamani, 12 pompieri s-au chinuit sa il coboare de la erajul 9 pentru a-l transporta la spital. La spital, surpriza: nu mai erau paturi libere.
„Pe mine ma doare ca am platit atatia ani de zile pentru doctori si acum cand apelez si eu o singura data la ei, nu se poate, nu se poate, nu se poate”, spune George.
Ne spune ca i s-a dat un regim hipocaloric. Il tine pentru ca vrea sa slabeasca si sa ajunga la spital sa poata fi tratat.
L-am lasat pe George in patul lui, acolo unde asteapta o raza de speranta. Poate cineva isi va intoarce capul si catre el.