Academicianul Alexandru Surdu a murit

• Alexandru Surdu a elaborat primul sistem filosofic complet

Filosoful Alexandru Surdu, academician, preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, s-a născut la 24 februarie 1938, la Braşov.

În 1956-1957 a fost student (cursuri fără frecvenţă) la Facultatea de Construcţii Civile şi Industriale a Institutului de Construcţii din Bucureşti. După absolvirea Facultăţii de Filosofie din Bucureşti, din 1964 a lucrat la Institutul de Filosofie, fiind apoi transferat la Centrul de logică, ocupându-se cu studiul logicii clasice şi al interpretărilor ei moderne.

Între 1969 şi 1970 a continuat specializarea în logică simbolică şi fundamentele ştiinţelor la Universitatea din Amsterdam; doctor în filosofie (1976).

A lucrat în cadrul Institutului de Cercetări Pedagogice şi Psihologie (1979-1982) iar după desfiinţarea acestuia, ca muzeograf la Muzeul Literaturii Române şi ca redactor principal al 'Revistei de filosofie'.

A fost profesor la Catedra de Filosofie a Universităţii bucureştene.

Citeste si: SFÂȘIETOR! Arina a fost filmată în momentul în care a murit. În videoclip se mai aud doar țipete- kanald.ro

Citeste si: Un bilet scris de Robert, descoperit la scurt timp după ce el și Giuly au fost descalificați din "Casa Iubirii". Cui îi era destinat? Conținutul lui, făcut public chiar de Robi, fostul său coleg de cameră- wowbiz.ro

Citeste si: „Blonda lui Putin” s-a supărat pe o ziaristă și a trimis securitatea la ea, după ce i-a pus o întrebare: Nu discut viața mea personală- antena3.ro

Alexandru Surdu a elaborat primul sistem filosofic complet

Alexandru Surdu a elaborat primul sistem filosofic complet al neoinstituţionalismului contemporan, urmărind filiaţia lui istorică, sistemele actuale, perspectivele unui asemenea sistem filosofic.

Activitatea sa ştiinţifică este concretizată în peste 250 de lucrări, studii şi articole publicate în domeniul logicii şi istoriei logicii.

A întocmit ediţii critice ale operelor lui Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Lucian Blaga, Ştefan Odobleja.

Citeste si: Doliu uriaș în lumea filmului. Marele regizor Kim Ki-duk, răpus de coronavirus

A fost membru titular al Academiei Române, ales la 8 septembrie 1993 şi preşedinte al Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie a acestui for. Din 1997 a fost director al Institutului de Filosofie şi Psihologie 'Constantin Rădulescu-Motru' al Academiei Române.

Citeste si: Cum își alege Karmen Minune un partener? Contează sau nu banii, pentru aceasta: "Dacă îți alegi bărbatul în funcție de asta, ai pierdut din start!"- kfetele.ro

Citeste si: Mesajul pe care i l-a transmis Claudia Pătrășcanu fostului soţ: "Asta este cel mai important". Gabi Bădălău a împlinit 36 de ani- radioimpuls.ro

Citeste si: „Blonda lui Putin” s-a supărat pe o ziaristă și a trimis securitatea la ea, după ce i-a pus o întrebare: Nu discut viața mea personală- antena3.ro

În anul 2004 a fost distins cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de cavaler.

Citeste si: Doliu în lumea medicală! Șefa secției de neurologie a spitalului Dej a murit de COVID-19

A publicat: Logica clasică şi logica matematică (1971), Elemente de logică intuiţionistă (1976), Neointuiţionismul (1977), Actualitatea relaţiei gândire-limbaj. Teoria formelor prejudicative (1989), Şcheii Braşovului (Monografie etnologică, 1992), Pentamorfoza artei (1993), Elogiul filosofiei româneşti (discurs de recepţie la Academia Română, 1994), Vocaţii filosofice româneşti (1995), Contribuţii româneşti în domeniul logicii în secolul XX (1999), Gândirea speculativă (2000), Filosofia modernă. Orientări fundamentale (2002), Confluenţe cultural-filosofice (2002), Filosofia contemporană (2003), Mărturiile anamnezei (2004), Rumänische Beiträge zur modernen Deutung der Aristotelischen Logik (2004), Istoria logicii româneşti (coord., 2006), Aristotelian Theory of Prejudicative Forms (2006), Filosofia pentadică I, Problema Transcendenţei (2007), Teoria formelor logico-clasice (2008).