Albinele Reginei Elisabeta a II-a, primele informate despre moartea suveranei. Ce ascunde acest obicei străvechi de la Casa Regală

"O colonie britanică" a primit corespondență specială despre moartea Reginei Elisabeta a II-a săptămâna trecută, imediat după anunțul oficial – nu de la Palatul Buckingham, ci de la apicultorul Palatului, informează ABC Online.

Citeste si: Vladimir Putin nu va fi invitat la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a. Pe lista neagră se regăsesc și oficiali din Belarus și Myanmar

Tradiția superstițioasă și bizară de a „a spune albinelor” o moarte în familie a făcut parte din folclorul rural britanic de secole.

Tradiția a fost respectată și în cazul celui mai longeviv monarh al Marii Britanii.

Regina albinelor de la Buckingham, informată despre moartea Reginei Elisabeta a II-a

Apicultorul Palatului, John Chapple, a declarat pentru Mail Online că a călătorit vineri la Clarence House și la Palatul Buckingham pentru a transmite vestea morții Reginei Elisabeta a II-a celor șapte stupi de albine.

„Acum sunt la stupi și există tradiția când moare cineva să mergi la albine, să faci o rugăciune și să pui o panglică neagră pe stup”, a spus bărbatul de 79 de ani.

Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro

Citeste si: Mama Luizei Melencu, în pragul sinuciderii! A fost la un pas să recurgă la un gest extrem- wowbiz.ro

Citeste si: Regina Elisabeta a II-a părăsește Palatul Buckingham. Sicriul, depus la Westminster Hall

„Eu drapez stupii cu panglică neagră cu o fundă”, a explicat oficialul Casei Regale.

John Chapple a spus că a transmis același mesaj în ambele locații, pe un ton stins. „Bat în fiecare stup și le spun: „Stăpâna este moartă, dar nu plecați. Stăpânul tău va fi un stăpân bun pentru tine”, a explicat el.

O tradiție care provine din mitologia celtică

În Marea Britanie și în Europa, multe picturi, consemnări în jurnale sau în reviste din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, se referă la obiceiul de a le spune albinelor despre moartea cuiva.

Potrivit sursei citate, practica își poate avea originile în mitologia celtică, care susținea că albinele erau intermediari între lumea noastră și lumea spiritelor.

Obiceiul tradițional este încă prezent în multe țări europene iar albinelor li se vorbește despre evenimente importante din viața deținătorului lor, cum ar fi nașterile, căsătoriile sau plecările și întoarcerile în gospodărie.

Dacă obiceiul era omis sau uitat și albinele nu erau „puse în doliu”, atunci se credea că se va plăti o penalitate, cum ar fi că albinele părăsesc stupul, are loc oprirea producției de miere sau se pot produce evenimente tragice în familie.

Obiceiul este respectat în Anglia, dar a fost înregistrat și în Irlanda, Țara Galilor, Germania, Țările de Jos, Franța, Elveția, Cehia și Statele Unite.