Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea a votat duminică, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, afirmând că a votat pentru o Românie în care toţi cetăţenii să fie respectaţi indiferent de categoria socio-profesională de care aparţin şi pentru respectul faţă de valorile câştigate după Revoluţie.
“Am votat pentru o Românie în care toţi cetăţenii să fie respectaţi indiferent cărei categorii socio-profesionale aparţin, pentru un dialog mai direct cu toţi cetăţenii din România, mai apropiat, mai cald pentru înţelegerea nevoilor tuturor, pentru respectul faţă de valorile câştigate după Revoluţie, mă refer în primul rând la libertatea presei, la diversitatea opiniilor care vin din partea mass-media, de asemenea, pentru pluripartidism cred că au trecut acele epoci în care există un singur partid, partidul unic, democraţie înseamnă diversitate de opinii, multe partide, multe publicaţii, multe televiziuni şi este normal să fie aşa şi ar fi păcat să regresăm, în
Alegeri prezidențiale 2019. Ea a mai spus că a votat şi împotriva intenţiilor de austeritate.
“De asemenea, pentru mine ca edil este foarte important să votăm împotriva intenţiilor de austeritate, cred că am depăşit anii în care erau impuse curbe de sacrificiu, părinţii noştri au trecut prin aceste momente, ştim cât de greu a fost. Economia este la un stadiu bun, la nivel european şi trebuie menţinute aceste realizări”, a mai precizat Firea.
Citeste si: Alegeri prezidenţiale 2019 – Numărul alegătorilor care au votat la secţiile din străinătate a depăşit 250.000! In primul tur, până sâmbătă la ora 17.00, au votat aproape 188.000 de români
Alegeri prezidențiale 2019. Primarul a menţionat că şi-ar dori mai multă înţelegere, mai puţină vrajbă şi un dialog mai civilizat.
“Bineînţeles că întotdeauna e loc de mai bine, întotdeauna se poate mai bine şi ne dorim cu toţii să fie din ce în ce mai bine, dar cu oameni care gândesc la binele românilor, cetăţenilor români, indiferent de etnie şi acţionează
în acest sens. Mi-aş dori fireşte şi nu cred că doar pentru că sunt femeie mai multă înţelegere, mai multă armonie, mai multă iubire între, mai puţină vrajbă, şi mai puţine tensiuni, un dialog mai civilizaţi şi mai deschis”, a mai spus Firea la ieşirea din secţia de votare, la Alegeri prezidențiale 2019.
Alegeri prezidențiale 2019. Gabriela Firea: Am votat pentru o Românie în care toţi cetăţenii să fie respectaţi indiferent cărei categorii socio-profesionale aparţin
Peste 18,2 milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi, duminică, la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Votarea are loc până la ora 21.00, dar secţiile unde sunt cozi pot rămâne deschise până la ora 23.59. În străinătate, procesul electoral a început în noaptea de joi spre vineri şi continuă până luni, la ora 7.00. La primul tur al alegerilor prezidenţiale, prezenţa a fost de 51,19%, 675.348 persoane votând în diaspora. ŞPână la această oră, la secţiile din străinătate au votat 366.135 de români, cu aproximativ 90.000 mai mulţi decât la primul scrutin,la aceeaşi oră.
Potrivit legii, al doilea tur de scrutin are loc în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur.
Totuşi, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat că unele secţii de votare din ţări precum Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie au fost relocate pentru al doilea tur de scrutin, în unele cazuri
fiind necesară relocarea din cauze "obiective” care ţin de autorităţile locale care au pus la dispoziţie spaţiile pentru primul tur.Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că pentru alegerile de duminică numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.217.411, în timp ce 19.186 cetăţeni au dreptul de vot interzis.
Pentru ca aceştia să poată vota au fost organizate 18.748 de secţii de votarare, lista acestora poate fi consultată pe site-ul www.roaep.ro la secţiunea Management Electoral/ Geografie electorală/ Registrul secţiilor de votare.
Alegătorii pot afla secţia de votare la care sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), din totalul de persoane private de libertate aflate în custodie- 20.324, au drept de vot 17.941 de persoane.
Dintre acestea, până vineri şi-au exprimat în scris intenţia de a vota la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 – turul al II-lea- un număr de 15.151 de persoane.
Votarea în ţară are loc duminică, între orele 7:00 şi 21:00, cu posibilitatea de prelungire până la cel mai târziu ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Alegătorii din ţară votează cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.
În ţară, cetăţenii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, iar în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială, pot vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia, pe listele suplimentare.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, care au făcut cerere scrisă în acest sens, preşedintele secţiei de votare poate decide ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării- ştampilă cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.
Ca şi în primul tur, operaţiunile privind numărarea voturilor, inclusiv ale celor prin corespondenţă, sunt înregistrate video şi audio şi se desfăşoară în deplină transparenţă, în prezenţa tuturor membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a persoanelor acreditate.
VOTUL ÎN STRĂINĂTATE
Votarea în străinătate a început în noaptea de joi spre vineri, în Noua Zeelandă şi Australia, şi se va încheia, luni, la ora 7.00, odată cu închiderea secţiilor de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.
Secţiile de votare sunt deschise până la ora locală 21.00, cu posibilitatea de prelungire până la 23.59, pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în afara ţării indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări- domiciliaţi, rezidenţi sau turişti. Cei care au dorit să voteze la o secţie de votare din străinătate mai aproape de casă au avut posibilitatea să se înregistreze cu această opţiune pe portalul votstrainatate.ro, în această situaţie aflându-se 33.802 de persoane.
Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Pentru al doilea tur de scrutin au fost trimise în diaspora, pe baza informărilor misiunilor diplomatice şi consulare, 4.608.175 de buletine de vot şi 2.866.260 de timbre autocolante, numărul buletinelor de vot fiind cu 107.068 mai mare decât cel solicitat pentru primul tur de scrutin.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
MAE a solicitat, de asemenea, BEC posibilitatea tipăririi buletinelor de vot pe plan local în cazul a opt secţii de votare din străinătate aflate în zone depărtate şi unde există riscul ca buletinele trimise din ţară să nu ajungă până la 21 noiembrie inclusiv, aşa cum prevede legea. Este vorba despre secţii de votare din Canada, Angola, Cuba, Iran Irak, Siria şi Venezuela, secţii unde la primul tur de scrutin fluxul de alegători a fost unul redus.
Iniţial, în această situaţie au fost 17 secţii care ar fi putut imprima pe plan local buletine de vot, dar între timp materialele electorale au ajuns la secţii precum Australia sau Noua Zeelandă.
Pentru aceste alegeri, în străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare, lista acestora putând fi consultată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.
Cele mai multe secţii de votare sunt în Spania (143, faţă de 50 organizate la alegerile europarlamentare), Italia (142, faţă de 76), Germania (80, faţă de 25), Marea Britanie (72, faţă de 29), Franţa (50, faţă de 17), SUA (38, faţă de 31), Republica Moldova (37, faţă de 36), Olanda (25, faţă de 4), Belgia (23, faţă de 8), Irlanda (16, faţă de 5), Danemarca (12, faţă de 7), Austria (17, faţă de 9), Grecia (11, faţă de 4 organizate), Portugalia (9, faţă de 5), Elveţia (8, faţă de 4).
Este vorba de aproape o triplare a numărului de secţii prin comparaţie cu scrutinul similar din 2014 (294 secţii) şi aproape o dublare faţă de scrutinul din mai 2019 (441 secţii).
Potrivit AEP, numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la al doilea tur de scrutin este 715.064 persoane.
Cei mai mulţi români cu drept de vot în afara ţării sunt în Republica Moldova, respectiv peste 230.900, şi Germania, peste 101.000. În Italia sunt peste 62.000 de români cu drept de vot, în Statele Unite ale Americii peste 60.000, în Canada peste 43.000, în spaia peste 41.000, în Israel peste 38.000, în Ungaria peste 27.000, în Franţa peste 19.000, în Austria peste 18.000, iar în Belgia peste 6.800.
În mai multe ţări figurează câte un cetăţean român cu drept de vot, respectiv Nepal, Polinezia franceză, Rwanda, Ciad, Tadjikistan, Comore, Guyana franceză, Jamaica, Liberia şi Sri Lanka.
În premieră la un scrutin prezidenţial, anul acesta alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au la dispoziţie şi varianta de a vota anticipat, prin corespondenţă, pentru această opţiune fiind înregistraţi pe portalul votstrainatate.ro un număr de 35.917 cetăţeni români.
O altă noutate a alegerilor prezidenţiale din acest an o constituie utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu precizarea că secţiile de votare din străinătate vor fi dotate cu trei până la nouă tablete, acestea având dublă funcţionalitate: scanarea actelor de identitate a votanţilor şi înregistrarea semnăturii electronice a acestora.
Conform datelor finale centralizate de Biroul Electoral Central, la primul tur al alegerilor prezidenţiale au votat 9.359.673 persoane, reprezentând 51,19% din numărul total al celor înscrişi pe listele electorale.
675.348 persoane au votat în diaspora la primul tur, 25.319 alegători prin corespondenţă.
