Alegeri prezidențiale 2019 turul 2. Secţiile de vot pentru al doilea tur de scrutin s-au deschis. Peste 18,2 milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne, în 18.748 de secţii de votare. La secţiile din străinătate au votat 366.135 de români.
Alegeri prezidențiale 2019 turul 2. Când are loc și cum se desfășoarăNumărul românilor care au votat în străinătate a depăşit deja prezenţa totală de la primul tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC). Înainte de ora 15.30, în străinătate votaseră peste 677.000 de alegători, în timp ce numărul total al celor care au votat la primul tur a fost 675.348.
Potrivit datelor transmise de BEC, înainte de ora 15.30, votaseră în străinătate 677.850 de persoane, dintre care 660.347 la secţiile de votare şi 17.503 prin corespondenţă.
În primul tur de scrutin s-au prezentat la urne, în total, 675.348 alegători.
Votul în diaspora se desfăşoară în 835 de secţii de votare şi continuă până luni, la ora 7.00, când se închid secţiile de pe costa de vest a Statelor Unite ale Americii.
În ţară, până la acestă oră, au votat peste 6,2 milioane de alegători, prezenţa fiind de 34,18%.
Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale este la ora 14:30 de 29,31 %,peste milioane de români exercitându-şi dreptul de vot în ţară, conform datelor BEC. Până la 14:30, la secţiile de vot din străinătate au votat peste 600.000 de alegători.
În continuare, votanţii din mediul urban sunt mai numeroşi decât cei din mediul rural. În ceea ce priveşte categoriile de vârstă, începe să crească uţor prezenţa celor sub 44 de ani.
Cea mai bună prezenţă, se înregistrează în judeţul Ilfov, 37,63%.
Cea maI slabă prezenţă este Harghita- 13,04%
La turul 1, la aceeaşi oră prezenţa în ţară era similară celei de la turul 2.
Celor peste 600.000 de alegători de la secţiile de vot din străinătate li se adaugă cei 17.503 care au optat pentru votul prin corespondenţă. La turul precedent,până duminică, la ora 13:00 votaseră la secţiile din străinătate peste 453.500 de alegători.
Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale era la ora 13:00 de 21,83%, aproape 4 milioane de români exercitându-şi dreptul de vot în ţară, conform datelor BEC. Până la 13:00, la secţiile de vot din străinătate au votat peste 500.000 de alegători.
În continuare, în ţară proponderenţi sunt alegătorii cu vârsta peste 45 de ani. iar votanţii din mediul urban sunt mai numeroşi decât cei din mediul rural.
Cea mai bună prezenţă, se înregistrează în judeţul Ilfov, peste 27%, dar şi în judeţul Teleroman, cu peste 25%.
Cea maI slabă prezenţă este Harghita- 9,53%.Covasna
- 10,49%.La turul 1, la aceeaşi oră prezenţa în ţară era de 20,68%.
Celor peste 500.000 de alegători de la secţiile de vot din străinătate li se adaugă cei 17.503 care au optat pentru votul prin corespondenţă. La turul precedent,până duminică, la ora 13:00 votaseră la secţiile din străinătate 365.762 de alegători.
Prezenţa la vot la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale a fost, la ora 9:00, la nivel naţional, de 3,35%, 610.818 alegători prezentându-se la vot. Ilfov, Constanţa, Teleorman sunt judeţele cu cea mai bună prezenţă, în timp ce Satu Mare, Constanţa şi Harghita înregistrează cea mai slabă prezenţă.
Până la ora 9:00 s-a prezentat la vot 3,35% din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale,adică 610.818 alegători, comform BEC.
În mediul urban prezenţa a fost de 3,3%, iar în cel rural 3,42%.
Judeţele cu prezenţă ridicată la vot sunt Ilfov- 4,57%, Constanţa- $,52% şi Teleorman- 4,51%.
Judeţele cu prezenţă slabă sunt Harghita- 1,27%, Covasna- 1,39%, Satu Mare- 2,51%.
Prezidenţiabilul PSD Viorica Dăncilă a declarat duminică, după ce a votat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, că a votat pentru o Românie care să meargă înainte, nu înapoi, spre vremuri în care nu aveam drepturi, nu aveam libertăţi.
”Am votat pentru o Românie care să meargă înainte, nu înapoi, spre vremuri în care nu aveam drepturi, nu aveam libertăţi, pentru că toată puterea era în mâinile unui singur om. Am votat pentru un mandat la Cotroceni în care să vedem mai multă implicare, mai multă muncă, mai mult respect şi devotament pentru poporul român şi pentru interesele noastre naţionale. Am votat cu inima şi din inimă pentru România şi pentru români”, a declarat Dăncilă după vot.
Votarea are loc până la ora 21.00, dar secţiile unde sunt cozi pot rămâne deschise până la ora 23.59. În străinătate, procesul electoral a început în noaptea de joi spre vineri şi continuă până luni, la ora 7.00. La primul tur al alegerilor prezidenţiale, prezenţa a fost de 51,19%, 675.348 persoane votând în diaspora. ŞPână la această oră, la secţiile din străinătate au votat 366.135 de români, cu aproximativ 90.000 mai mulţi decât la primul scrutin,la aceeaşi oră.
Potrivit legii, al doilea tur de scrutin are loc în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur.
Totuşi, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat că unele secţii de votare din ţări precum Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie au fost relocate pentru al doilea tur de scrutin, în unele cazuri fiind necesară relocarea din cauze "obiective” care ţin de autorităţile locale care au pus la dispoziţie spaţiile pentru primul tur.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că pentru alegerile de duminică numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.217.411, în timp ce 19.186 cetăţeni au dreptul de vot interzis.
Pentru ca aceştia să poată vota au fost organizate 18.748 de secţii de votarare, lista acestora poate fi consultată pe site-ul www.roaep.ro la secţiunea Management Electoral/ Geografie electorală/ Registrul secţiilor de votare.
Alegătorii pot afla secţia de votare la care sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro.
Potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), din totalul de persoane private de libertate aflate în custodie- 20.324, au drept de vot 17.941 de persoane.
Dintre acestea, până vineri şi-au exprimat în scris intenţia de a vota la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019 – turul al II-lea- un număr de 15.151 de persoane.
Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii- catena.ro
Votarea în ţară are loc duminică, între orele 7:00 şi 21:00, cu posibilitatea de prelungire până la cel mai târziu ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Alegătorii din ţară votează cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie; carnetul de serviciu militar.
În ţară, cetăţenii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, iar în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială, pot vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia, pe listele suplimentare.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, care au făcut cerere scrisă în acest sens, preşedintele secţiei de votare poate decide ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării- ştampilă cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.
Ca şi în primul tur, operaţiunile privind numărarea voturilor, inclusiv ale celor prin corespondenţă, sunt înregistrate video şi audio şi se desfăşoară în deplină transparenţă, în prezenţa tuturor membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a persoanelor acreditate.
Votarea în străinătate a început în noaptea de joi spre vineri, în Noua Zeelandă şi Australia, şi se va încheia, luni, la ora 7.00, odată cu închiderea secţiilor de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.
Secţiile de votare sunt deschise până la ora locală 21.00, cu posibilitatea de prelungire până la 23.59, pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.
Potrivit legii, pot vota la secţiile de votare din străinătate cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în afara ţării indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări- domiciliaţi, rezidenţi sau turişti. Cei care au dorit să voteze la o secţie de votare din străinătate mai aproape de casă au avut posibilitatea să se înregistreze cu această opţiune pe portalul votstrainatate.ro, în această situaţie aflându-se 33.802 de persoane.
Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Pentru al doilea tur de scrutin au fost trimise în diaspora, pe baza informărilor misiunilor diplomatice şi consulare, 4.608.175 de buletine de vot şi 2.866.260 de timbre autocolante, numărul buletinelor de vot fiind cu 107.068 mai mare decât cel solicitat pentru primul tur de scrutin.
MAE a solicitat, de asemenea, BEC posibilitatea tipăririi buletinelor de vot pe plan local în cazul a opt secţii de votare din străinătate aflate în zone depărtate şi unde există riscul ca buletinele trimise din ţară să nu ajungă până la 21 noiembrie inclusiv, aşa cum prevede legea. Este vorba despre secţii de votare din Canada, Angola, Cuba, Iran Irak, Siria şi Venezuela, secţii unde la primul tur de scrutin fluxul de alegători a fost unul redus.
Iniţial, în această situaţie au fost 17 secţii care ar fi putut imprima pe plan local buletine de vot, dar între timp materialele electorale au ajuns la secţii precum Australia sau Noua Zeelandă.
Pentru aceste alegeri, în străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare, lista acestora putând fi consultată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.
Cele mai multe secţii de votare sunt în Spania (143, faţă de 50 organizate la alegerile europarlamentare), Italia (142, faţă de 76), Germania (80, faţă de 25), Marea Britanie (72, faţă de 29), Franţa (50, faţă de 17), SUA (38, faţă de 31), Republica Moldova (37, faţă de 36), Olanda (25, faţă de 4), Belgia (23, faţă de 8), Irlanda (16, faţă de 5), Danemarca (12, faţă de 7), Austria (17, faţă de 9), Grecia (11, faţă de 4 organizate), Portugalia (9, faţă de 5), Elveţia (8, faţă de 4).
Este vorba de aproape o triplare a numărului de secţii prin comparaţie cu scrutinul similar din 2014 (294 secţii) şi aproape o dublare faţă de scrutinul din mai 2019 (441 secţii).
Potrivit AEP, numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la al doilea tur de scrutin este 715.064 persoane.
Cei mai mulţi români cu drept de vot în afara ţării sunt în Republica Moldova, respectiv peste 230.900, şi Germania, peste 101.000. În Italia sunt peste 62.000 de români cu drept de vot, în Statele Unite ale Americii peste 60.000, în Canada peste 43.000, în spaia peste 41.000, în Israel peste 38.000, în Ungaria peste 27.000, în Franţa peste 19.000, în Austria peste 18.000, iar în Belgia peste 6.800.
În mai multe ţări figurează câte un cetăţean român cu drept de vot, respectiv Nepal, Polinezia franceză, Rwanda, Ciad, Tadjikistan, Comore, Guyana franceză, Jamaica, Liberia şi Sri Lanka.
În premieră la un scrutin prezidenţial, anul acesta alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au la dispoziţie şi varianta de a vota anticipat, prin corespondenţă, pentru această opţiune fiind înregistraţi pe portalul votstrainatate.ro un număr de 35.917 cetăţeni români.
O altă noutate a alegerilor prezidenţiale din acest an o constituie utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu precizarea că secţiile de votare din străinătate vor fi dotate cu trei până la nouă tablete, acestea având dublă funcţionalitate: scanarea actelor de identitate a votanţilor şi înregistrarea semnăturii electronice a acestora.
Conform datelor finale centralizate de Biroul Electoral Central, la primul tur al alegerilor prezidenţiale au votat 9.359.673 persoane, reprezentând 51,19% din numărul total al celor înscrişi pe listele electorale.
675.348 persoane au votat în diaspora la primul tur, 25.319 alegători prin corespondenţă.
Numărul alegătorilor care au votat la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale până sâmbătă în jurul orei 23:00 a depăşit 362.000, în timp ce, în primul tur, în acelaşi interval, au votat aproape 270.500 de români.
Potrivit datelor Biroului Electoral Central, sâmbătă, la ora 23:00, numărul alegătorilor care au votat la secţiile din străinătate a depăşit 362.000. Acestora li se adaugă 17.503 de voturi prin corespondenţă.
Astfel, numărul total al românilor din străinătate care au votat deja pentru al doilea tur de scrutin al agelerilor prezidenţiale a ajuns la aproape 380.000
În primul tur al algerilor prezidenţiale, până sâmbătă, în jurul aceleiaşi ore, votaseră 270.500 de alegători.
Votul în cadrul celor 835 de secţii organizate în străinătate a început vineri, 22 noiembrie, iar cetăţenii români din străinătate pot în continuare să îşi exercite dreptul de vot la acest scrutin sâmbătă şi duminică, în intervalul 7.00-21.00.
Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea adresată cetăţenilor români aflaţi în străinătate pe durata alegerilor prezidenţiale de a se prezenta la vot pe durata ambelor zile pentru a evita eventuale aglomerări în cursul zilei de mâine. Harta interactivă a secţiilor de votare poate fi accesată pe site-ul oficial al MAE: http://www.mae.ro/maps/4083.
Votul în străinătate pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale a început, vineri, la ora 1.00, în Noua Zeelandă şi Australia şi se va încheia luni, la ora 7.00.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP), 715.064 de persoane cu drept de vot locuiesc în străinătate şi pot vota la una dintre cele 835 de secţii de votare. În diaspora, votul se derulează pe durata a trei zile.
La primul tur au votat în străinătate 675.348 persoane, dintre care 25.189 prin corespondenţă.
Românii sunt chemați din nou la vot, în turul 2 de alegeri prezidențiale 2019, care are loc pe 24 noiembrie. De această dată, românii au de ales între Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă.
Românii aflați în diaspora au la dispoziție trei zile pentru a vota. Votul pentru turul 2 la alegeri prezidențiale 2019 poate fi exprimat în zilele de 22, 23 și 24 noiembrie 2019.
”Votarea la secțiile de votare din străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la ora locală 12.00 şi se încheie la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7.00 şi se încheie la ora locală 21.00”, se arată în îndrumarul electoral elaborat de către Autoritatea Electorală Permanentă.
În diaspora va putea fi prelungit procesul de vot până la miezul nopții, astfel încât să poate vota cei care la ora 21 se află în secția de votare sau la rând în afara secției, în cazul în care vor exista cozi.
Alegeri prezidențiale 2019 turul 2. Când are loc și cum se desfășoară
Candidatul care câștigă alegeri prezidențiale 2019 va trebui să mai aștepte aproape o lună pentru a-și prelua funcția. Mandatul de cinci ani al președintelui în funcție se termină la data de 21 decembrie 2019, atunci când noul președinte ar trebui să depună jurământul de credință în fața Parlamentului.
Biroul Electoral Central a anunțat rezultatele finale ale primului tur la alegeri prezidenţiale 2019.
Klaus Iohannis- 37,82% (3.485.292 voturi)
Viorica Dăncilă- 22,26% (2.051.275 voturi)
Dan Barna- 15,02% (1.384.450 voturi)
Mircea Diaconu- 8,85% (815.201 voturi)
Theodor Paleologu- 5,72% (527.098 voturi)
Hunor Kelemen- 3,87% (357.014 voturi)
Ramona-Ioana Bruynseels- 2,65% (244,275 voturi)
Alexandru Cumpănaşu- 1,53% (141.316 voturi)
Viorel Cataramă- 0,53% (48.622 voturi)
Bogdan Stanoevici- 0,43% (39.192 voturi)
Cătălin Ivan- 0,36% (32.787 voturi)
Ninel Peia- 0,34% (30.884 voturi)
Sebastian Popescu- 0.33% (30 850 voturi)
John Ion Banu- 0,30% (25.769 voturi), este rezultatul votului de la Alegeri prezidenţiale 2019, turul I.
"Rezultatul final al votării pentru alegerea Preşedintelui României, conform procesului verbal este următorul: Număr total ala alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 9.359.673, reprezentând 51,19% din numărul total de alegători înscrişi în listele electorale permanente. Numărul total al voturilor valabil exprimate este de 9.216.515, reprezentând 98,47% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne. Numărul total al voturilor nule este următorul: 142.961, reprezentând 1,53% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne. Numărul total al alegătorilor care au votat prin corespondenţă este de 25.319", a anunţat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.
Citeste si: Viorica Dăncilă, un nou atac la Klaus Iohannis pe Facebook. Ce a postat fostul premier
Citeste si: Cum arată buletinul de vot pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale
Citeste si: De ce nu au copii Klaus și Carmen Iohannis. Explicația președintelui
„Situaţia voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare candidat este următoarea: Klaus Werner Iohannis – 3.485.292, reprezentând 37,82%, Vasilica Viorica Dăncilă – 2.051.725, reprezentând 22,26%, Ilie Dan Barna – 1.384.450, reprezentând 15,02%, Mircea Diaconu – 815.201, reprezentând 8,85%, Theodor Paleologu – 527.098, reprezentând 5,72%, Hunor Kelemen – 357.014, reprezentând 3,87%, Ramona Ioana Bruynseels – 247. 275, reprezetând 2,75%”, a mai spus Preoţescu.
"De asemenea, Alexandru Cumpănaşu a obţinut „141.316 reprezentând 1,53%, Viorel Cataramă 48.622, reprezentând 0,53%, Bogdan Dragoş Aureliu Marian Stanoevici 39.192 reprezentând 0,42%, Cătălin Sorin Ivan 32.787 reprezentând 0,36%, Ninel Peia 30.884 reprezentând 0,34%, Sebastian Constantin Popescu 30.850, reprezentând 0,33%, John Ion Banu 27.769 reprezentând 0,30%", a mai spus purtătorul de cuvânt al BEC.
