Ati fost vreodata la Curtea Golestilor? Uite ce comori ascunde acest muzeu!
Tronul pe care au stat cei patru regi ai Romaniei, biroul personal al Regelui Carol I dar si trasura cu care a ajuns in tara primul monarh al tarii – toate pot fi admirate la Curtea Golestilor. Muzeul uneia dintre cele mai importante familii boieresti are insa si alte comori, ce merita descoperite. George Mihai si Vlad Ciobanu au facut-o deja si va intreaba acum sip e dumneavoastra: Ati fost aici?
Webeditor: G. S. Author: C.I.P. vineri 08 iunie 2018 , 16:44
Sarut-mana, Camelia! Bine te-am gasit! Bine ai venit! Si la multi ani! Multumesc frumos! Nu tie dar Curtii Golestilor si atunci implicit si tie pentru ca esti unul dintre oamenii care au grija sa poarte povestea Golestilor mai departe, nu? Multumim frumos pentru urari! Cati ani ati implinit? 79, suntem tinerei. Tinerei si totusi ati strans atata istorie in spate. Suntem intr-un complex cu totul si cu totul special, care si-a pus amprenta pe partea asta de Romanie, cel putin, nu? Desigur.
Intr-un ansamblu feudal care dateaza din secolul al 17 lea, mai precis de la 1640, cand a fost construit frumosul conac pe care noi il vedem in spatele nostru si care este practic singura constructive laica fortificata din Muntenia, din Tara Romaneasca
Sa ne spui cate ceva si despre lucrurile de pe langa, incepand cu turnul de la intrare.
Este un conac fortificat care avea ziduri de incinta, turnuri de aparare pe fiecare latura a curtii boieresti si, cum ai spus tu, un turn de paza la intrare care este un loc foarte important pentru istoria noastra, deoarece in acest turn de paza a trait ultimele lui 3 zile din viata Tudor Vladimirescu. Din acest turn de paza, de unde se putea vecghea asupra imprejurimilor conacului Golesti, a fost ridicat, a fost arestat si dus spre Targoviste, unde a fost asasinat.
Initial, in secolul al 17 lea, biserica facea parte din ansamblu si era imprejmuita, cum este si conacul. Biserica a fost ridicata in 1646, tot de catre boierii de la Golesti, este practpracticerica lor proprie, de curte. Si astazi functioneaza… Dupa 370 de ani si mai bine, functioneaza, este biserica de parohie si puteti auzi clopotele in zilele de sarbatoare.
In 1939, intr-o zi de 7 Iunie, Carol al II-lea a dat un decret regal prin care era infiintat Muzeul Dinicu Golescu, care se va transforma mai tarziu in muzeul Golesti.
Te invit sa fii oaspetele Zincai Golescu, stapana acestei case, pentru foarte, foarte multe decenii, si sa faci cunostinta cu principalele figuri boieresti din familia Golescu. Doamnele se ocupau de primire si de a-I intretine pe oaspeti, fie cu ceai si cafea, fie cantand la pian, fie propunand tot felul de jocuri de societate dar nici boierii nu se lasau mai prejos si avem aici poate pe cei mai importanti si cunoscuti reprezentanti ai familiei.
Influentele lor, influentele vremii, de unde veneau? Influentele veneau din doua locuri. Prima influenta masiva este cea sud-balcanica, cu centrul la Istanbul. Da. In lumea turco-greceasca, in lumea fanariota si putem vedea pe cei 4 boieri pe banul Radu Golescu si pe fii sai, Nicolae, Iordache si Dinicu, imbracati dupa moda orientala. Pe de alta parte, va spuneam de stapana casei, in cea mai mare parte a secolului al 19-lea, Zinca Golescu, pe care o vedem acolo, in portret, cand avea 12 ani.
Zinca Golescu este imbracata dupa moda de la Paris. Rochia ei este o rochie care se purta la curtea lui Napoleon Bonaparte.
Conacul nu pastreaza chiar forma initiala, la interior, pentru ca el, de-a lungul secolelor, a fost refacut in functie de nevoile familiei. Atunci cand familia s-a marit, au fost adaugate camere. Fie prin trasarea unor pereti interior, fie prin inchiderea unor terase. De asemenea, scara aceasta a fost adaugata in secolul al 19-lea, la fel ca etajul, pentru Zinca Golescu, o mare dansatoare si o femeie foarte bine vazuta in societatea vremii, a dorit sa aiba o
sala de bal. Iar la etaj era sala de bal a familiei Golescu.
Ce nu trebuia sa lipseasca dintr-o incapere orientala? Divanul, cu siguranta. Divanul, care se pune intotdeauna jos, langa fereastra, pentru ca boierul sta tolanit dar in acelasi timp cu un ochi pe fereastra si poate supraveghea curtea si servitorii. Da… Dintr-o camera orientala nu pot lipsi aceste masute joase si tipsiile. Foarte frumos lucrate, da, cu insertii de fildes. Neaparat, din ritualul sa spunem oriental, balcanic, facea parte fumatul si bautul de cafea. Ciubucele sunt la loc de cinste, in rastel. Neaparat, si setul de cafea. Oare de aici sa vina expresia “viata de boier”? Probabil ca da. Hai sa vedem… ce mai descoperim, oare?
Mmm… aici simt ceva parfum regal! Cu siguranta si parfum de epoca, mult mai veche. Suntem in salonul de iarna, pentru ca in aceasta incapere, familia Golescu se strangea cand erau mari sarbatori in families au pentru cine festive iar acum, in aceasta incapere, avem niste piese absolut exceptionale. O sa incep cu acest secretaire, o piesa de secol 18, care i-a apartinut revolutionarului Alexandru G Golescu. Piesa in sine are atat valoare memoriala, cat si valoare artistica, pentru ca este foarte frumoasa. Si spuneai ca e cel mai vechi exponat din muzeu. Cel mai vechi obiect datat, obiect de mobilier pe care il avem.
GOLESTII SI CASA REGALA
O alta piesa absolut exceptionala, odata prin modul in care a fost lucrata dar si pentru ca a apartinut poate celui mai bun si cred ca a fost declarat al doilea cel mai important roman din istorie – vorbim despre Regele Carol I – este biroul pe care Regele Carol I l-a folosit si care, in timpul vietii regelui, a fost in Palatul Regal de la Bucuresti. Extraordinar de bine lucrat, cu super atentie la detalii.
Golestii erau sustinatori infocati ai ideii de a aduce un principe strain, care sa guverneze principatele unite, tara Romaneasca si Moldova si in 1866 au participat la aducerea principelui Carol I in Romania. Ei bine, legatura este sentimentala si foarte puternica. Prima noapte pe teritoriu romanesc, principele a petrecut-o aici, la Golesti. A fost primit de catre Zinca Golescu, de catre fratii Golescu, de catre alti oameni politici ai Romaniei din ale moment, a fost primit de locuitorii din satul Golesti, cu flori, cu muzica. Primele discutii politice, primele hotarari in calitate de domn al principatelor unite le-a luat aici, la Golesti. Asta pana a ajunge la Bucuresti, practic. Si a ajuns aici cu trasura pe care am vazut-o… Si cu trasura pe care noi am vazut-o, da. Iar in fata noastra este un obiect care i-a apartinut lui Carol I si nu numai. Este tronul regal, tronul regilor Romaniei, un tron care a fost executat dupa ce Romania a fost declarata regat.
TRONUL REGILOR ROMANIEI
Este o piesa valoroasa, cred ca pentru intreaga istorie moderna, a poporului roman pentru ca familia Golescu are o stransa legatura cu familia regala a Romaniei. Din ce-a fost facut? Dintr-un lemn masiv, aurit si fildes si pietre semipretioase. Fantastic ca se pastreaza si inca intr-o stare atat de buna.
Suntem in prima scoala sloboda obsteasca, prima scoala superioara din mediul rural din Tara ROmaneasca, infiintata in 1826 de catre Dinicu Golescu. Este o scoala speciala.
Cati copii au ajuns sa stea in bancile acestei scoli, asa cum stau eu acum? Nu foarte multi copii, in jur de 30 de copii, care au invatat aici pana la moartea lui Dinicu Golescu, in 1830. Apoi familia, in special sotia sa Zinca, a incercat sa reinvie aceasta scoala, s-o faca sa functioneze permanent, insa costurile foarte mari si mentaltatea din epoca au facut ca aceasta scoala sa se inchida relativ repede, spre 1850.
Daca m-ai scoate la tabla… la tabla, te-as scoate la lada cu nisip. Asta ar fi locul de fapt, nu? Da, pentru ca te-as invata sa scrii, sa citesti, ca tanar invatacel.
Un elev mai mare, care stie deja sa scrie, sa citeasca, ii invata pe copiii mai mici. Da… Copiii erau grupati in jurul acestui semicerc iar monitorul le arata pe tabla de aritmetica, numerele pe care ei le repetau.
Copiii locuiau aici, erau sub supravegherea profesorilor, iar unii dintre cei mai prestigiosi oameni de cultura ai secolului 19 au predat aici. Vorbim de Ion Heliade Radulescu. A fost de curand ziua invatatoruluim, care este sarbatorita in amintirea acestui mare dascal. El a fost fondatorul si directorul acestei scoli.
Ce noua ni se pare astazi un regim cazon si poate inapoiat de invatamant, iata ca pe vremea respectiva era… Un regim chiar avansat. Cu siguranta, multe lucruri la fel de interesante, cel putin, pe care abia asteapta Camelia sa vi le povesteasca. Sa stati acolo-n bancute si mai apoi sa va scoata la tabla. Veniti la Golesti! Veniti la Golesti! Va asteptam cu mare drag!