Azi este echinocțiul de primăvară! Când se trece la ora de vară
Echinocțiul de primăvară este momentul care marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. Este, de asemenea, data la care”ziua este egală cu noaptea”.
Author: Razvan Ilie sâmbătă 20 martie 2021 , 08:57
Echinocțiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice. De azi înainte zilele sunt mai lungi decât nopțile, până la data de 21 septembrie, când se ajunge din nou la egalitatea dintre zi și noapte.
Echinocțiul de primăvară 2021. Echinocţiul de primăvară, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, se va produce în acest an sâmbătă, 20 martie, la ora 09.37 (ora României, n.r.), potrivit astronomilor.
Echinocțiul nu are chiar aceeași dată de la un an la altul, acesta se schimbă datorită anului calendaristic ce nu este egal cu anul topic. Pornind de la cuvântul de bază, “équinoxe”, echinocțiu, care provine din latinul “aequinoctium”, format din “aequus” – “egal” şi “nox”, “noctis” – înseamnă “noapte”.
Ce înseamnă Echinocțiul de primăvară
Echinocțiul de primăvară 2021. Echinocţiul este momentul când ziua şi noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mişcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.
Echinocțiul de primăvară 2021. Echinocţiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20 martie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi echinocţiul de toamnă
Anul 2021 poate fi ultimul an din istorie în care mai dăm ceasurile înapoi sau înainte. Pe data de 26 martie 2019, Parlamentul European a votat pentru a nu mai schimba ora de două ori pe an. Această decizie urma să intre în vigoare începând cu anul 2022.
Echinocțiul de primăvară 2021- Soarele traversează ecuatorul ceresc
Echinocțiul de primăvară. După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia.
Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27', scrie Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
Echinocțiul de primăvară . La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală.
Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.
Echinocțiul de primăvară 2023 – 21 martie, ora 23:24;
Echinocțiul de primăvară 2024 – 20 martie, ora 05:06;
Echinocțiul de primăvară 2025 – 20 martie, ora 11:01
De asemenea, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte şase luni.