Azilele groazei au șocat și au revoltat o întreaga țară. După ce adevărul crunt a ieșit la iveală, au avut loc demiteri din funcție, arestări, dosare penale deschise, dar și închiderea unor astfel de centre de îngrijire a bătrânilor. Cine sunt cei implicați?
UPDATE. Prefectura București anunță încheierea primei părți a verificării centrelor pentru vârstnici, persoane adulte cu dizabilități și cele destinate copiilor din București. 201 centre rezidențiale plus 6 clandestine au fost verificate, 65 suspendate și 7 închise. Controlul a fost efectuat de 5 echipe mixte, în prima săptămână, cărora li s-au mai alăturat încă 3, în cea de-a doua săptămână.
Au fost controlate toate cele 201 centre licențiate existente în București, plus alte 6 centre clandestine, identificate pe parcurs dintre cele licențiate, 104 sunt centre de copii, 75 pentru persoane vârstnice (dintre care 72 licențiate și 3 doar acreditate), 21 centre pentru persoane
Au fost date 65 de măsuri de suspendare și 7 măsuri de închidere. Au fost aplicate amenzi în valoare totală de de 8.812.500 lei și au fost instrumentate 5 dosare penale. În perioada imediat următoare, 2 echipe mixte îsi vor continua activitatea, întrucât pe perioada controlului a fost descoperit un număr semnificativ de societăți/asociații care au obținut acreditarea, dar nu s-au licențiat.
„Vorbim despre 150 de astfel de cazuri, dintre care aproximativ 50 figurează cu personal de specialitate încadrat. Cu sprijinul Poliției Capitalei, pe măsură ce le vom identifica în teren, vom efectua acțiunea de control. De asemenea, în situațiile în care vom fi sesizați, vom continua identificarea și controlul locațiilor clandestine. Începând cu data de 01.09.2023, reprezentanții echipelor mixte de control care au emis măsuri de suspendare a activității vor monitoriza și relua acțiunile de verificare a centrelor”, informează Prefectura București.
Totul a început pe data de 4 iulie atunci când Poliția Română și DIICOT au anunțat printr-un comunicat faptul că mai multe centre de bătrâni din Voluntari sunt vizate de percheziții. Însă, întreaga situație halucinantă din aceste centre de bătrâni a fost dezvăluită, începând din luna februarie, de publicațiile Buletin de București și Centrul de Investigații Media. În timp ce procurorii îi urmăreau pe angajații centrelor de bătrâni în lunile martie-iunie, pentru a aduna probe, beneficiarii suportau agresiuni și umilințe greu de neimaginat.
Peste 100 de vârstnicii și persoanele aflate în acele centre ar fi fost bătuți, ținuți înfometați de către angajați, lăsați să stea în mizerie, obligați să muncească sau lăsați fără tratamente. Beneficiarii imobilizați la pat erau neschimbați zile în șir, unii dintre ei purtând același scutec și câte nouă zile la rând, iar ploșnițele și gândacii erau la tot pasul. De asemenea, interceptările aflate la dosar arată că bătrânii rămâneau și fără pensii sau apartamente. De-a dreptul șocant este că un număr de 21 de vârstnici internaţi în unul dintre centrele investigate au murit, între februarie 2020 şi martie 2021, scrie Centrul de Investigaţii Media. Imediat după descoperire, unii bătrâni au fost direcționați spre spitale din București pentru investigații medicale iar alții au primit îngrijiri la fața locului.
Interceptările aflate la dosar arată că bătrânii rămâneau și fără pensii sau apartamente.
„M-am ocupat de o femeie aflată într-o stare foarte gravă, subnutrită, care mirosea foarte rău, fiind neschimbată, pe care am încercat să o ajut cât am putut. Aceasta nu primea mâncare și nici apă, nu se putea hrăni singură și nu era ajutată de nimeni. Nu este paralizată, dar în schimb este foarte slăbită”, a povestit unul dintre martori.
„Aceasta e bătrânețea: o sensibilitate acută a trupului, care se irită și se învinețește din orice”, a explicat o femeie din personalul căminului pentru Libertatea.
Procurorii au înregistrat și discuții între angajații centrelor în care aceștia povestesc cum fosa septică a refulat, iar vârstnicii erau puși să care cu găleata dejecțiile. De asemenea, o altă discuție, între o asistentă și managerul centrului, arată cum vârstnicii s-au infectat ca urmare a condițiilor în care erau cazați.
În total 26 de suspecți au fost duși la audieri. Autoritățile și-au dat seama că este vorba de fapt despre o grupare infracțională organizată care începând din noiembrie 2020, acționau în vederea „exploatării persoanelor cu dizabilități sau aflate în situații vulnerabile”, potrivit unui comunicat de presă. În continuare, aceștia au pus în executare 31 de mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Ilfov, Ialomița, Călărași, Constanța, Olt și Argeș. Prejudiciul total estimat de procurori a fost de 5,2 milioane de lei.
Procurorii au înregistrat și discuții între angajații centrelor în care aceștia povestesc cum fosa septică a refulat, iar vârstnicii erau puși să care cu găleata dejecțiile.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
”Din cercetări a reieșit că, începând cu luna noiembrie 2020, în județul Ilfov, ar fi fost constituite două grupuri infracționale organizate, în scopul exploatării persoanelor cu dizabilități sau aflate în situații vulnerabile, exploatarea victimelor fiind realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea muncii neremunerate a acestora, prin constrângere și exercitare de acte de violență fizică”, au declarat pe 4 iulie autoritățile.
Tribunalul București a emis mandate de arestare preventivă doar pentru patru dintre inculpați, trei dintre liderii grupării, Ștefan Godei, administratorul unuia dintre căminele de bătrâni, fratele acestuia, Dan Godei, la rându-i coordonator de centru, Andrei Răzvan Țicu, șef serviciu din cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov și Ovidiu Dumitra, fost polițist în cadrul Inspectoratului de Poliție Ilfov, soțul Cristinei Dumitra, cea care a administrat afacerea căminelor de bătrâni.
Situația s-a complicat și mai mult în momentul în care s-a aflat că angajații din căminele groazei din Voluntari erau anunțați de controale chiar de funcționarii statului, mai menționează investigatiimedia.ro.
Ștefan Godei, fostul președinte al Asociației „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, a lucrat timp de doi ani la cabinetul senatoarei Gabriela Firea, unde primea un salariu de 3000 de lei. Momentul plecării sale de la cabinetul parlamentar coincide cu primele articole publicat de Buletin de București și Centrul de Investigații Media privind condițiile din azilele pe care le controla în Ilfov. La cabinetul parlamentar Godei a venit odată cu preluarea mandatului de senatoare de către Gabriela Firea după ce a mai fost angajat la Primăria Capitalei tot în mandatul ei. El a fost angajat anterior ca șofer la Primărie între 1 iulie 2016 și 1 decembrie 2021. În total, în cei aproape cinci ani de serviciu, Godei a încasat de la municipalitate 141.805 lei net. După declanșarea scandalului, Gabriela Firea s-a dezis ferm de Ștefan Godei, afirmând că acesta nu a fost nici membru PSD, nici șoferul ei.
Ștefan Godei, fostul președinte al Asociației „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, a lucrat timp de doi ani la cabinetul senatoarei Gabriela Firea, unde primea un salariu de 3000 de lei.
Aproape 800.000 de euro a plătit statul român timp de un an și jumătate căminelor de bătrâni deținute de Ștefan Godei, iar 3,7 milioane de lei a câștigat acesta din „azilele groazei”. Potrivit procurorilor DIICOT, Ștefan Godei cheltuia din banii făcuți pe prostituate, droguri și lăutari, într-o singură noapte cheltuind 5.000 de euro. Godei a mai investit banii în imobiliare, în Capitală și în județul Ialomița.
Președintele Klaus Iohannis a declarat înainte de summitul NATO, în Lituania, că ceea ce s-a petrecut în România cu azilele groazei „este o rușine națională”.
Citește și: Un bătrân a fost trimis acasă din azil, de teama controalelor. A fost găsit de un vecin în stare deplorabilă
"Chestiunea cu – așa cum au fost numite – "azilele groazei" este una foarte complicată. Dacă îmi permiteți să fac o afirmație, cred că este o rușine națională. Este o rușine națională și măsurile care vor fi luate trebuie să taie răul de la rădăcină. Este evident că aici sunt mulți vinovați, dar nu toți pot fi încadrați la fel. Sunt unii vinovați direcți – cei care au supus la rele tratamente pe bătrânii care acolo și-au căutat liniștea și un tratament uman”, a spus Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis - Președintele României
„Cum putem să ne imaginăm ca funcționează aceste azile fără ca autoritățile de verificare și control să știe? Cine a știut și nu a acționat trebuie tras la răspundere. Cred că lucrurile vor merge mai departe. Vinovați sunt toți cei care au știut și nu au făcut nimic, nu au sesizat, nu au intervenit. Trebuie trași la răspundere toți cei care au permis o astfel de grozăvie în România. Eu sunt adeptul unei intervenții clare, ferme și hotărâte”, a adăugat el.
"Nu cred că sistemul este în colaps. Și există exemple de azile care funcționează impecabil și trebuie să vedem și acest lucru, iar cine trebuie să facă – cel care este plătit să facă – treaba și să aibă grijă de bătrâni și de persoanele cu dizabilități acela trebuie să facă. Este foarte simplu. Un pic mai complicat este când ne întrebăm cine trebuie să verifice. Avem o puzderie de agenții și instituții care ar trebui să verifice. Doar că ne întrebăm ce au verificat”, a mai precizat Președintele României.
În acest context, premierul Marcel Ciolacu a cerut demiterea șefilor ANPIS și AJPIS Ilfov, a șefilor DGASPC-urilor locale și a președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, iar ministrul muncii, Marius Budăi, a dat vina pe DGASPC Ilfov.
Pe data de 10 iulie, au început controalele în toate azilele din țară, după anunțul lui Marcel Ciolacu. În aceeași zi preşedintele și vicepreședintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi au fost demişi din funcţii. De asemenea, a fost demis și directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) și directorul DSP Ilfov.
Pe data de 13 iulie, Marius Budăi și-a dat demisia din funcția de ministru al muncii.
Marius Budăi - Ministrul Muncii
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
”Din punctul meu de vedere este un gest de onoare pentru care îi mulțumesc și sunt convins că aceasta este reacția firească a unui decident politic într-o asemenea criză. Este reacția firească în orice democrație consolidată a Europei. Rezultatul preliminar pe care îl vom solicita la nivel național arată că după verificare a aproape 1100 de centre, 13 au fost închise. Aș dori să le cer autorităților să nu picăm în cealaltă extremă și să facem uz de zel. Nu cred că amendând cu zeci de milioane pentru că ai găsit 3 lămâi mucegăite vom schimba ceva de fond cu aceste controale”, a declarat Marcel Ciolacu în cadrul ședinței de guvern.
La o zi distanță, și Gabriela Firea a demisionat din funcția de ministru al familiei.
„Am decis, cu mare regret, dar hotărâtă și cu fruntea sus, să plec din Guvernul României. Am avut acum câteva minute o întâlnire cu domnul prim-ministru Marcel Ciolacu în care i-am prezentat demisia din funcția de ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse”, a transmis Firea. Ea a susținut că a fost victima unui linșaj mediatic care a avut scopul să îi împiedice candidatura la Primăria Capitalei pentru anul viitor.
Gabriela Firea a demisionat din funcția de ministru al familiei în locul ei venind Natalia Intotero.
Firea a susținut din nou că este nevinovată în scandalul azilelor de bătrâni din Voluntari și a adăugat că ea familia sa au fost „zugrăviți în chip negativ tocmai pentru că incomodez prin suma faptelor bune pe care le-am făcut și prin conduita mea”.
Simona Bucura Oprescu a fost votată luni, 17 iulie, în Consiliul Politic Naţional al PSD, pentru a prelua Ministerul Muncii în locul lui Marius Budăi, iar Natalia Intotero la Ministerul Familiei în locul Gabrielei Firea. În tot acest timp, PSD a cerut și demisia Ralucăi Turcan, pentru că a acreditat unul dintre azilele groazei când era ministrul muncii, iar Premierul Marcel Ciolacu a solicitat în şedinţa de Guvern de joi, 20 iulie, suspendarea din funcţie a şefului Inspecţiei Muncii, dar şi a directorilor Agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială (AJPIS) din județele Arad, Giurgiu, Constanţa, Maramureş, Teleorman, Hunedoara, Vrancea şi Bucureşti, în urma finalizării controalelor la centrele de îngrijire a bătrânilor, copii şi persoane cu dizabilităţi, de la nivel naţional.
În tot acest timp, neregulile din centre au fost descoperite treptat de către autorități. Mai mulți bătrâni cu dizabilități au fost găsiți ascunși pe un șantier din Tunari, în timp ce altele nici măcat nu aveau autorizații de funcționare. Totodată, activitatea multora dintre ele a fost suspendată din cauza neregulilor găsite în timpul perchezițiilor, fie amendate.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a anunţat joi, 20 iulie, că în urma controalelor efectuate în centrele de asistenţă socială pentru vârstnici, copii şi persoane cu dizabilităţi au fost deschise 47 de dosare penale.
În urma controalelor efectuate în centrele de asistenţă socială pentru vârstnici, copii şi persoane cu dizabilităţi au fost deschise 47 de dosare penale.
„În 40 de judeţe controalele au fost încheiate. Au rămas deschise Bucureştiul şi judeţul Ilfov. S-au luat mai multe măsuri de suspendare, retragere a autorizaţiei sau de închidere efectivă a acestor centre şi există deja 47 de dosare penale deschise de organele de anchetă în aceste cazuri”, a precizat Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria.
În urma controalelor, din totalul de 59.071 de persoane găzduite în centrele respective, 627 au fost relocate. Dintre acestea, 543 de persoane fuseseră găzduite 51 de centre neautorizate. Un număr de 125 de persoane au avut nevoie de spitalizare, 234 de persoane au fost duse în alte centre în vederea continuării îngrijirilor şi 184 de persoane au fost preluate de aparţinători. Totodată, a fost suspendată activitatea a 110 centre.
