Boboteaza este una dintre marile sărbători ale ortodoxiei, fiind vorba de Botezul Domnului în apa Iordanului. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preoţilor, se sfinţeşte aghiasma cea mare.
Prin tradiţie, cea mai vizibilă ceremonie religioasă din România în ziua de 6 ianuarie va avea loc la Constanţa, unde botezul se face la Marea Neagră.
Citeste si: Sfântul Ion 2021. Pe ce dată și în ce zi pică anul acesta. Sărbătoare mare în calendarul ortodox
Tradiții pentru Ajunul Bobotezei- acum se ține post aspru
Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, după 11 zile de Sărbători în care nu au mai fost restricţii alimentare. „Înainte de Bobotează, avem o zi în care se ajunează, oamenii pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare din data de 6 ianuarie.
Ajunul Botezului este o zi de pregătire duhovnicească prin post aspru pentru a preîntâmpina această mare sărbătoare a Botezului Domnului“, explică preoții ortodocși.
Credincioşii ţin post aspru sau chiar post negru în Ajunul Bobotezei, luând numai dimineaţă Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuţi. Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din anul bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de la 29 august.
Citeste si: Crăciunul pe stil vechi 2021. Pe ce dată este. Tradiții și obiceiuri
Citeste si: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta- catena.ro
Citeste si: Fosta soție a lui Sebastian, atac subtil la adresa Robertei de la „Casa iubirii”?! „Tu nu ai niciodată cum”- wowbiz.ro
Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului.
Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice.
"Sărbătoarea de Bobotează cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele“, spun etnologii români, potrivit Adevarul.
Superstiții de Bobotează- nu sunt admise certurile în casă
Boboteaza abundă în superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul. În noaptea Ajunului de Bobotează, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ.
Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic.
În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.
Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă.
Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători.
Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.
Boboteaza- puterea apei sfințite
Boboteaza, 6 ianuarie . După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apa sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă.
Citeste si: Ștefania se visează deja la cratiță, acasă la Cosmin! Ce planuri are concurenta atunci când se va revedea cu iubitul său: „Să învăț să îi fac ceva de mâncare. Să îi fac curat, să mergem la sală.”- kfetele.ro
Citeste si: Altercația violentă pe care ar fi avut-o Ștefan Bănică Jr. și Mihaela Rădulescu: "Risca să se transforme în altceva". Ies la iveală noi detalii din relaţia pe care au avut-o cei doi- radioimpuls.ro
Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa”- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii – şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale.
Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă şura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casă şi interiorul casei.
Apa sfințită de preoți are puteri miraculoase și poate fi consumată tot anul. Se spune că vindeca deochiul, alcoolismul și bolile genitale.
Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an
