Bucovinenii isi trateaza oaspetii regeste intr-o atmosfera de han medieval in centrul Sucevei
Ne întoarcem acum în vremurile în care dregătorii puneau tara la cale, iar negustorii şi târgoveţii îşi consfinţeau învoiala cu un aldămaş. Regăsim aproape neatinsă atmosfera de han medieval în centrul Sucevei. Vedem şi cum îşi îmbie bucovinenii oaspeţii în zilele noastre. George Mihai şi Cosmin Ciobanu vă întreabă, ca-n fiecare vineri seara: Aţi fost aici? ##VIDEO31540##
Editor: Catalin Patru vineri 28 octombrie 2016 , 20:00
Este una dintre cele mai vechi constructii civile din centrul Sucevei, are aproximativ 400 de ani. Prima atestare documentara este de la 1627. A fost casa domnitorului Moldovei, Miron Barnovschi.
Din veniturile de vin, de rachiu, produse pe langa han, se crea luminatul la Sfintele Moaste, deci practic a fost carciuma. Carciuma. Da, han. Loc de popas, de gazduire, pentru negustori, pentru dragtori. Toti care veneau cu treburi prin centrul Sucevei, trageau aici, in ospetie.
In ospetie.
Va propun, atunci, sa ne imaginam, asa, pentru cateva minute, ca suntem chiar in vremurile alea si ca nu suntem intr-un muzeu, ci suntem intr-un han, asta si datorita faptului ca ati reusit sa ii redati aproape functionalitatea originala.
Dorim sa intram in acea atmosfera de han, secolele XVIII- XIX. Am vazut, inca de la intrare, locul in care probabil musterii ii lasau caii, isi trageau trasurile si intrau in… nu stiu daca are o denumire specifica zona aceasta.
Holul de intrare.
Cum ati spus, veneau cu caii la han. Daca li se strica, sa zicem, o potcova, pe drum, apela la mesterul fierar cum existau pe atunci. Vechile hanuri aveau ateliere mici, mestesugaresti.
Un service, cum ar veni, astazi, la un popas pe autostrada. Atelier de fierarie. E in spate o forja, o nicovala. O forja, butucul cu ciocanul si nicovala, pentru reparatiile mijlocelor de transport.
Ce salon! Aici am reorganizat un salon privat, un salon de vanatoare, ca sa aratam ca intr-o perioada lunga de timp, cladirea a fost si locuinta de vanatoare. Dupa 1775 pana in 1918, cladirea a fost locuinta de vanatoare.
Traditia ne spune ca insusi imparatul Franz Joseph al II-lea, fiind un impatimit al vanatorii, trecea des la vacanta, in padurile Bucovinei, cu membrii familiei imperiale.
Imi plac tocurile la usa.
Da, lemn de stejar masiv.
Circuitul ne duce intr-o camara, care se afla langa bucataria hanului, cu tot ce tine de obiecte de uz casnic, de uz gospodaresc.
Imi place ca te obliga la o plecaciune trecutul asa, dintr-o incapere in cealalta, pe sub tocul usii. Asta e cumva poate si un semn de recunostinta, pentru istoria pe care o pastram si o vedem astazi aici. Un cuptor specific bucovinean, un cuptor reconstituit dupa modelele din Bucovina, cu vatra, plita, rula si si deasupra am expus noi, pe grilaj, tot ce este necesar gospodinei, obiecte legate de preparat hrana, obiecte legate de gatit.
Poate ca-ti trebuie un pic de imaginatie sa simti astazi, cu ochii muntii, mirosul bucatelor de atunci. Traditionale, din Bucovina. Care se raspandea cu siguranta, de aici, de pe plita aceasta, in toate incaperile si-n sala de mese.
A venit un grup de copilasi si m-au intrebat: Doamna, acesta este un Dry Cooker?
Un Dry Cooker din trecut. Mai avea o alta utilitate… erau incalziti aici carbunii si pusi… cu care se incalzea mai apoi salteaua, dormeza patului.
Pentru ca sus, trebuie sa mentionam, existau cate camera de oaspeti?
Patru camere. Patru camera de oaspeti care puteau gazdui, iata, pe cei aflati. Targovetii, negustorii, toti care veneau cu treaba, in targul Sucevei.
La drum de seara. Imi imaginez ca bateau la usile astea, aici, exact ca la portile Cetatii de Scaun.
Aceeasi plecaciune despre care vorbeam, pentru ca ajungi probabil in locul cel mai cautat.
Da, este spatial destinat gazduirii targovetilor, al negustorilor. Veneau, cum va spuneam, cu treburi la targ si incheiau, isi beau aldamasul, cum se spune popular.
Aici incheiau practic toate tranzactiile. Da, bateau palma si incheiau toate tranzactiile. Poate ca unii dintre ei, cei care aveau treburi inca si mai serioase ori mai banoase, se retrageau in crama. Pivnita pe doua nivele, culoarul boltit, se trece prin culoarul boltit.
Daca urcati acum unde erau candva odaile de oaspeti, puteti descoperi una dintre cele mai bogate si frumoase colectii etnografice.
Este vorba despre arta populara. Port popular, mestesuguri, ocupatii, traditii, obiceiuri legate de Anul Nou.
Avem reprezentata ceramic neagra, lucrata la Marginea, la atelierul de olarit de la Marginea, care pastreaza tehnicile traditionale cele mai vechi.
Totul povesteste despre frumusetea trecutului si e important ca puteti descoperi doua povesti intr-una. Pana la urma, tot ce e amenajat aici, la parter, va poarta in epoca medieval.
Tot ce e sus te duce pana mai in zilele noastre, chiar ca avem chiar pe hol si arta populara contemporana, adica ceea ce se mai lucreaza, ceea ce se mai pastreaza
"Sa fii gazda buna inseamna sa pui masa de cum vine musafirul, sa-l primesti la poarta cu ceva ca sa-i mai vina sufletul la loc, fie ca e o afinata mai apriga, asa, ca sa-ti incalzeasca oasele… fie ca e o paine cu sare, sa ii acorzi tot ajutorul pentru ca el sa se relaxeze si sa lase grijile la usa", iata, asta e secretul unei gazde perfecte.
Eu spun asa, ca pentru fiecare, noi vrem sa gasim acel ceva care il face fericit. Fie ca sunt cateva clipe la un drum, cateva clipe de zabava, fie ca sunt cateva zile cu familia, ca e o vacanta aici, vrem ca persoanele care ne calca pragul sa gaseasca aici acel ceva ce-i trebuie.
"Noi asta facem aici, scriem povestea traditiei, zi de zi. Sunteti invitati si voi sa participate, sa ajutati asa, fiecare cu cate un rand, cu cate un cuvant, la scrierea celei mai frumoase povesti de calatorie din Bucovina iar daca sunteti mai mult decat drumeti infometati, sunteti poftiti si sus, in camerele imbietoare, calduroase si la propriu si la figurat. Odai. In odaile pe care le-am ales cu suflet si pe care am incercat sa le personalizam, sa fie ca acasa!", spun gazdele.
Punem ce e mai bun, in fata musafirilor, in Bucovina, in general, dar ne si bucuram de viata si stim ca viata este un dar, si-atunci tot ce veti gasi aici este de cea mai buna calitate. Cu siguranta ca asta vi se va si-ntoarce. Doamne-ajuta! Haideti in Bucovina, fratilor! Doamne-ajuta!