Calendar ortodox decembrie 2020. Lista completă a sărbătorilor de iarnă
Sezonul sărbătorilor a început, iar Crăciunul este doar la câteva zile distanţă. Cu toţii cunoaştem obiceiurile de Crăciun, alături de colindatul şi împodobitul bradului, dar românii au mult mai multe sărbători și obiceiuri în luna decembrie.
Author: Alina Raducu marți 08 decembrie 2020 , 10:38
Iată lista completa a celor mai importante sărbători de iarnă
12 Decembrie: Sfântul Spiridon
Sfantul Spiridon este cinstit de Biserica pe 12 decembrie. Spiridon este sfantul care pleaca periodic din racla, pentru a-i ajuta pe oamenii care il cheama in rugaciune, cu credinta si cu dragoste. Astfel, precum se cunoaste indeobste, Sfantul Ierarh Spiridon al Trimitundei ale carui Sfinte Moaste se pastreaza in catedrala cea mare din insula Corfu, Grecia, este un mare facator de minuni.
20 Decembrie: Ignatul
Ignatul sau tăierea capului porcului este un exemplu de sarbatoare pagana. Desi numele ei vine de la sfantul Mucenic Ignatie Teoforul, originile ei sunt mult mai vechi. Legenda spune ca Ignat a fost un simplu om necajit care, voind sa isi taie porcul, a scapat securea in capul tatalui sau, omorandu-l pe loc.
Apoi, caindu-se toata viata, a primit iertare de la Dumnezeu si sf.
Petre, care aveau obiceiul sa mearga pe pamant, intocmai ca in vechile povesti romanesti. In Moldova, se spune ca sacrificiul pentru porc trebuie facut numai de persoane carora nu le este mila, pentru ca astfel „carnea va fierbe bine”. Dupa taiere, in satele din Ardeal se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca sa fie sanatosi peste an. Dar si animalul sacrificat are parte de un asemenea ritual.
Chiar inainte de sacrificiu i se face semnul crucii in crestet. Tot in Moldova, inainte de a fi taiat, porcul este ametit bine cu tuica fiarta. Dupa taiere, femeile pregatesc „pomana porcului”, adica tochitura si mamaliga pentru toti cei care au participat la taiere.
24 Decembrie: Ajunul Crăciunului(Moș Ajun)
De Moș Ajun, copiii obișnuiesc să meargă cu colindul la casele oamenilor. In Moldova, colindul este deschis de copii cu „ Bolindetul”, pe
24 decembrie, pana la apusul soarelui. Noaptea apoi, flacaii, condusi de un personaj mascat, colinda pana spre dimineata. In Muntenia, se impart colindatorilor turte de post, tinute in zeama cu mieji de nuca si mirodenii dulci. Aceste turte simbolizeaza „scutecele pruncului Isus”, zise in Moldova si „pelincile Domnului”. In Ardeal, se impart colacei, numiti „pizerei”. Tot
o forma de colind este si steaua, amintind de steaua care i-a calauzit pe cei trei Magi, cu care se umbla de la Craciun la Boboteaza.
Cea mai importantă sărbătoare din sezonul de iarnă, este ziua în care casele oamenilor sunt pline de lumină și căldură sărbătorind Nașterea Domnului, alături de întreaga familie
25 Decembrie: Crăciunul
Sarbatoarea Nasterii Domnului a fost stabilita de catre Biserica crestina, drept sarbatoare aparte, la 25 decembrie. Pe aceasta data, lumea veche serba nasterea zeului Mithra, ca zeu al luminii.
Legendele romanesti din Moldova il identifica pe Craciun cu proprietarul staulului unde a nascut Fecioara Maria.
Alte legende din Muntenia spun ca Mos Craciun s-ar fi opus adapostirii Fecioarei, insa sotia lui, Craciuneasa, a dat adapost Maicii Domnului fara stirea lui. Furios, Craciun i-a taiat mainile, dar Maica Domnului i le-a pus la loc, minune datorita careia Craciun s-a crestinat. In satele din Moldova si Ardeal, se fac hore in toate zilele Craciunului, la care joaca doar cei necasatoriti.
Astazi, ni se pare de neconceput o casa fara brad, insa prezenta bradului in traditia romaneasca este o influenta apuseana relativ recenta. Bradul simboliza in traditia populara „stalpul lumii”, legatura dintre pamant si cer.
27 Decembrie: Sfântul Ștefan
Sfântul Ștefan a fost pprimul mucenic ce și-a dat viața pentru credință. El a fost și primul dintre diaconi, ales la propunerea Sfinților Apostoli. Află ce semnificație are numele, dar și care sunt cele mai cunoscute și urmate tradiții și obiceiuri de Sfântul Ștefan, sărbătorit pe 27 decembrie. Sfântul, al cărui nume, în limba greacă, înseamnă „cunună”, a fost condamnat la moarte în anul 33, pentru că propovăduia credinţa în rândul oamenilor.
Marcată încă de acum 6 mii de ani de babilonieni, intrarea în noul an este cea mai veche sărbătoare din lume. Acum, în toată lumea creştină, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, cu urări de La mulți ani! şi prin fel de fel de obiceiuri, despre care se crede că dacă sunt respectate aduc noroc, sănătate şi prosperitate. Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi, pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri, şi de preferat sunt cele roşii, de culoarea veseliei şi a dragostei.
În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge, iar cei care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste. Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea în noaptea de Revelion trebuie evitate discuţiile în contradictoriu, limbajul licenţios sau brutal, dar şi poveştile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, atrag şi ghinionul.