Calendar ortodox Săptămâna Luminată 2023: Tradiții pentru această perioadă

Calendar ortodox Săptămâna Luminată 2023. În Săptămâna Luminată se spune că se deschid porțile Raiului pentru sufletele păcătoșilor ținuți în iad.

Potrivit tradiției, Porțile Raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.

Tradiții în Săptămâna Luminată

Tradiția spune că în Săptămâna Luminată nu se spală rufe, nu se fac treburi casnice şi nu se fac munci agricole, atât în semn de respect pentru sărbătorile amintite, cât și din superstiția de a nu atrage bolile, dăunătorii și pagubele.

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii. Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Alba. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi.

Citește și: Joia Mare. Greșeala pe care o fac credincioșii în această zi sfântă

Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro

Citeste si: Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat- antena3.ro

Citeste si: Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare- wowbiz.ro

Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude.

Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marți,  în Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat după o rânduiala specială. După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar.

Acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtașirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Marțea  din Săptămâna Luminată poartă numele de Marțea Albă. Este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi, pasca rămasă de la Paște și vin roșu.

Miercurea  din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbații au voia să se ducă să muncească la câmp. Însă femeile, nu au voie să muncească. Potrivit tradiției, a munci de „nuntă șoarecilor” echivalează cu a aduce rozătoarele în casă. Astfel riști să te lipsești restul anului de bucate pe masă.

Citeste si: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei- kfetele.ro

Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro

Citeste si: Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”- antena3.ro

Joia  din Săptămâna Luminată poartă numele de Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele.

Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi. “Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt carate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete iar apă astfel „sfințită” se varsă apoi în fântână din curte.

Citește și: EXCLUSIV: Cât de periculos poate fi postul negru pentru organism?/ Tudor Ciuhodaru: ”Postul poate declanșa sau complica evoluția diferitelor stări patologice”

Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră, sau Vinerea Mare, de dinaintea Paștelui. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viață.