Când se coc, de fapt, cireşele de mai?
În România sunt aproximativ 1.000 de hectare plantate cu cireşi, însă românii au aşteptat cam mult timp pentru a se bucura de aceste fructe. Când se coc, de fapt, cireşe de mai?
Luna iunie a început şi de abia acum au apărut pe piaţă primele cireşe româneşti. Acestea s-au copt mai târziu în acest an, din cauza vremii.
În luna mai, am avut cireşe în pieţe, însă acestea au provenit din Tasmania, Tanzania, Chile, Grecia sau Spania.
Acum, preţul unui kilogram de cireşe româneşti este de 20 de lei.
Citeste si: VIDEO- Cireșe la preţuri exagerate
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Cireşele de mai au beneficii nebănuite asupra organismului! Au rol detofiant și ajută la eliminarea toxinelor. În plus, întăresc sistemul imunitar.
Cireșele de mai sunt fructe foarte sărace în calorii (un bol de cireșe are doar 87 de calorii, 22 grame de carbohidrați, 1 gram de proteine și 3 grame de fibre), dar cu un conținut mare de fitonutrienți.
Culoarea roșie este dată de antociani, care conferă cireșelor proprietăți antioxidante. Aceste fructe reprezintă și o importantă sursă de vitamina A, fiind bogate în betacaroten. Ele mai contin și multe dintre vitaminele din complexul de vitamine B, vitamina C, acid folic, niacină si riboflavină, precum si cantități semnificative de fier, magneziu și potasiu.
Citeste si: VIDEO- Căpșunele dulci din piețele românești, mai pline de chimicale decât de vitamine
Iată câteva efecte miraculoase ale consumului de cireșe:
Un lucru poate mai puţin ştiut despre aceste fructe este că cireşele sunt sursă naturală de melatonină, un hormon care ajută la reglementarea ciclului de odihnă. În timp ce suplimentele de melatonină din comerţ au de obicei efecte secundare (dureri de cap, greaţă, vise ciudate şi ameţeală), cireşele nu au ceva.
Sfatul specialiştilor este să mâncăm cireşe cu o oră înainte de culcare.Citeste si: Căpșuni românești. Cum le recunoști. Nu te lăsa înșelat la piață!
Apropo de melatonină, cercetătorii au descoperit că oamenii care au atacuri de cord tind să aibă niveluri joase de melatonină, ceea ce poate fi reparat de consumul de cireşe. Un compus prezent în cireşe – polifenolul – s-a dovedit a fi benefic în procesul de prevenire a formării de cheaguri de sânge, potrivit care2.com. În plus, antocianina, de asemenea prezentă în cireşe, protejează vasele de sânge de stresul oxidativ, ceea ce implică faptul că cireşele pot ajuta la prevenirea formării de placă arterială.
Citeste si: Cum se congelează corect legumele și zarzavaturile?
Aceiaşi compuşi menţionaţi mai sus – melatonina, polifenolii şi antocianinele – au dovedit efecte benefice asupra funcţiilor cerebrale.
Toate trei protejează celulele creierului de stresul oxidativ şi pot juca un rol în prevenirea diferitelor forme de demenţă.Citeste si: Fructe și legume pline de pesticide! Ce sfaturi dau autoritățile
Potrivit specialiştilor, antocianinele reduc inflamarea aproximativ la fel de bine precum medicamentele prescrise de doctor, cu menţiunea că cele din cireşe nu prezintă şi efecte adverse.