Când se trece pe sub masă în Postul Paştelui 2022?
Postul Paștelui 2022: Ca orice sărbătoare importantă, Paștele vine cu o serie de tradiții și obiceiuri. O mare parte dintre acestea au loc în Săptâmâna Patimilor, iar cea mai cunoscută în rândul credincioșilor este trecerea pe sub masă.
Termenul de „denie” vine de la slavonescul „vdenie” şi înseamna priveghere sau slujbă nocturnă. În Transilvania, denia se mai numeşte „straste”, ce înseamnă „patimă”.
Aceste denii sunt săvârșite de preoți, seara.
Trecerea pe sub masă
Tradiția creștină spune că în fiecare zi din Săptămâna Mare până la Paște are o semnificație aparte. Potrivit rânduielilor bisericești, în Săptămâna Mare, se ajunează, adică se ține post negru, nu se mănâncă nimic, până spre seară.
Luni, marţi şi miercuri se oficiază Liturgia darurilor mai înainte sfinţite. În Joia Mare se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare, unită cu Vecernia.
În unele mănăstiri, în Joia Patimilor are loc ritualul spălării picioarelor, care aminteste de gestul de smerenie făcut de Hristos înainte de Cina cea de Taină, care a spălat picioarele ucenicilor. În mănăstiri, stareţul este cel care spală picioarele monahilor.
Dupa slujba Ceasurilor Imparatesti, în Vinerea Mare, în toate bisericile se săvarseste „Vecernia scoaterii Sfantului Epitaf”.
In cadrul acestei slujbe speciale se scoate in mijlocul bisericii Sfantul Epitaf. El este asezat pe o masa mai inalta, care inchipuie „Mormantul Domnului”. La randul lui, Sfantul Epitaf aduce aminte de fapta de milostenie a Dreptilor Iosif din Arimateea si Nicodim, care, coborand de pe Cruce trupul Domnului Iisus, l-au pregatit pentru ingropare, mai inainte de a-L aseza in mormant.
Credinciosii saruta Sfanta Evanghelie si Sfanta Cruce, care sunt asezate pe Sfantul Epitaf, dupa care trec pe sub masa.
De cealalta parte a mesei se afla Sfanta Cruce, asezata sub policandru cu o zi in urma, in cadrul Deniei din Joia Mare.
În zona Bucovinei, ziua de vineri din Săptămâna Patimilor este denumită și Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare.
Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor reprezintă ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc.
În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici, nu se foloseşte oţet pentru că pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele au fost udate cu oţet.
În Vinerea Mare nu se spală, coase, nu se sacrifică păsări sau animale, ca să nu se supere Sfânta Vineri, în unele zone se dă cu tămâie în jurul copacilor şi caselor pentru a le feri de dăunători, boli, trăsnet şi animale sălbatice.
Dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi an mănos. În Vinerea Mare nu se săvârşeşte Liturghie, iar morții nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă.
În lumea satului se spune că în Vinerea Mare femeile nu au voie să se tundă, spunându-se că ar putea muri cineva apropiat din familie
În seara Vinerii Mari toată familia (în satul bucovinean) mergea la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului și pentru a trece pe sub acesta. În această zi, se scoate Sfânta Cruce în mijlocul Bisericii, la amiază, iar înaintea ei se aşează pe masă Sfântul Epitaf.
Creştinii trec în genunchi pe sub Masă, acesta însemnând gestul suprem de pocăinţă, iar după ce ies, se ridică în picioare, gestul simbolizând faptul că respectivul nu rămâne doar la pocăinţă, ci „se îndreaptă”, se luminează după această trecere, se purifică. O altă interpretare a trecerii pe sub Masă este coborârea în Mormântul lui Hristos care s-a jertfit pentru iertarea păcatelor neamului creştin, iar ridicarea în faţa Crucii este triumful asupra suferinţei şi spălarea păcatelor.