Când se vopsesc ouăle roşii pentru Înălţarea Domnului?
Află când se vopsesc ouăle roşii de Înălţarea Domnului! În tradiţia populară, marele praznic este însoţit de numeroase obiceiuri şi tradiţii.
Când se vopsesc ouăle roşii pentru Înălţarea Domnului? La 40 de zile de la Învierea Domnului, creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea Mântuitorului Iisus la ceruri, un important eveniment din viaţa sa pământeană. În acea zi, Iisus cel Înviat li s-a arătat din nou „în trup“ ucenicilor şi Maicii Sale.
În popor, sărbătoarea este cunoscută sub denumirea de Ispas, un cuvânt de provenienţă slavă (Spasiteli), care, în traducere, înseamnă Mântuitorul.
Pentru sporul casei, în numeroase zone din ţară, gospodinele prepară păsat fiert în lapte dulce. Păsatul este mălaiul măcinat mai mare, care se fierbe în apă, cu puţină sare şi cu vanilie. Preparatul se toarnă în căniţe, care se împart copiilor şi săracilor.
Aceasta este ultima zi din an când se vopsesc ouă roşii. Ca şi la Paşte, de Înălţare, ouăle se înroşesc şi se sfinţesc la biserică. La sfârşitul slujbei, se împart săracilor pachete cu preparate specifice praznicului: ouă, pască, plăcinte, pâine, ceapă verde şi
rachiu. În numeroase localităţi din Muntenia, bărbaţii păstrează tradiţia şi poartă frunze de nuc la brâu, pentru a nu avea dureri de spate. Mai mult, se respectă această tradiţie pentru că şi Iisus a purtat un mănunchi de frunze la brâu în ziua Înălţării Sale la cer.Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
În multe regiuni din ţară, se sărbătoresc Moşii de Ispas. De aceea, în ziua praznicului, se fac pomeniri la biserică pentru rudele decedate. Totodată, atât mormintele rudelor, cât şi mormintele părăsite se împodobesc cu frunze de paltin, pentru ca cei răposaţi să se odihnească în pace şi să alunge strigoii din acele cimitire. Se respectă tradiţia ofrandelor şi de către femeile care au în familie rude decedate. Ele dăruiesc săracilor ofrande: pâine caldă, ceapă verde, brânză şi rachiu pentru sufletele celor trecuţi în nefiinţă. Tradiţia spune că, în această zi, cerurile sunt deschise, iar sufletele morţilor, care au venit în ziua de Paşte la casele în care au trăit o viaţă întreagă, se înalţă din nou la cer. Alimentele date de pomană reprezintă merindele necesare pentru călătoria de întoarcere la ceruri.
Citeste si: Hristos s-a Înălţat/ Adevărat s-a Înălţat. Mesaje, urări şi felicitări de Înălţarea Domnului 2021
În tradiţia populară, gospodarii trebuie să împodobească ferestrele casei cu frunze de leuştean, o plantă cu rol protector împotriva pagubei şi a bolilor pe parcursul anului. Tot în această zi, pentru farmacia casei, se culeg florile, frunzele şi ramurile unor plante apotropaice. Se crede că paltinul, nucul, alunul şi leuşteanul au puteri vindecătoare, dacă sunt culese în ziua marelui praznic. Mai ales în mediul rural, se practică ritualul leuşteanului. Această datină îi apără pe gospodari şi pe animalele lor de tracţiune de efectele vrăjilor şi de spiritele rele. Gospodina casei atinge cu o legătură de leuştean fiecare membru al familiei şi fiecare animal în parte, urându-le să fie apăraţi de orice rău. Tot în tradiţia populară, în ziua slăvitului praznic există obiceiul ca vitele să fie atinse pe spate cu foi de leuştean ca să se îngraşe şi să fie sănătoase.
Citeste si: Calendar ortodox iunie 2021: Când sunt Moșii de vară și Rusaliile?
Nu trebuie să ne certăm cu nimeni în ziua praznicului şi nu trebuie să încurajăm resentimentele. Dacă respectăm această datină, duşmanii nu vor avea putere asupra noastră şi vom fi mai sănătoşi tot anul. Pentru vigoarea fizică şi spirituală a membrilor familiei, pentru ca paguba să ocolească o gospodărie, în această zi nu se înstrăinează niciun obiect din casă şi nu se împrumută bani.
Există o superstiţie adânc înrădăcinată în memoria românilor: în ziua de Ispas nu este bine să dăm cu împrumut sare şi chibrituri. Nu se dau cu împrumut chibrituri (surse de foc), pentru că, tot anul, gospodarul care încalcă tradiţia va avea numai pagubă în casă, va fi hulit în comunitatea în care trăieşte şi toată familia va avea numai necazuri. Toate rudele vor avea inima rea ca focul. Aceeaşi interdicţie se referă la sare. Nu se dă sare din casă pentru că vacile din gospodăria respectivă nu vor avea lapte gras pentru smântână.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Înălţarea Domnului, una dintre cele 12 mari sărbători împărăteşti ale creştinătăţii, este prăznuită cu mare fast în ziua de joi din săptămâna a şasea de după Paşte. În tradiţia populară, marele praznic al Înălţării Domnului aminteşte de ziua în care Iisus s-a urcat la ceruri şi este însoţit de numeroase obiceiuri strămoşeşti, respectate în popor de sute şi sute de ani. În acest an, sărbătoarea Înălţării Domnului este marcată odată cu cea a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
Citeste si: Moşii de vară 2021: Pe ce dată este Sâmbăta Morţilor şi ce se dă de pomană?
La 40 de zile de la Înviere, Iisus s-a arătat Apostolilor Săi. I-a luat pe toţi în afara Ierusalimului, i-a condus pe Muntele Măslinilor şi le-a spus că vor fi „îmbrăcaţi cu putere de Sus“. Cu acest prilej, Iisus a anticipat, cu zece zile înainte, Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt asupra ucenicilor. Mai mult, în cele 40 de zile de la Înviere, Iisus le-a dat ucenicilor ultimele învăţături, a mâncat alături de ei „o bucată de peşte fript şi o bucăţică dintr-un fagure de miere“ şi a dorit să-i convingă că nu s-au întâlnit cu o nălucă. Tot atunci, Iisus i-a asigurat pe apostoli că va fi mereu alături de ei şi de toţi cei botezaţi în religia creştină, chiar dacă misiunea Lui pe pământ se încheie. Mai mult, Iisus le-a spus ucenicilor cât de important va fi rolul lor în răspândirea credinţei creştine şi i-a îndemnat să meargă în toate colţurile lumii şi să propovăduiască. În ziua praznicului, creştinii se salută cu urarea „Hristos s-a înălţat“, la care se răspunde cu formula „Adevărat s-a înălţat!“.