Când sunt Moșii de Iarnă în anul 2024? Vezi care sunt cele mai întâlnite tradiții și obiceiuri cu ocazia acestei sărbători!
Moșii de Iarnă sunt sărbătoriți în luna martie în anul 2024!
Cu ocazia sărbătorii Moșilor de Iarnă, în anul 2024, creștinii ortodocși dau de pomană pentru sufletele celor trecuți în neființă.
În bisericile ortodoxe sunt oficiate Sfinte Liturghii și slujbe de pomenirea celor morți.
Iată pe ce dată sunt Moșii de Iarnă în anul 2024! Află ce tradiții există pentru această sărbătoare.
Sărbătoarea Moșilor de Iarnă este denumită și Sâmbăta Morților, o zi în care creștinii își amintesc de sufletele celor apropiați care au trecut în lumea de dincolo. Părinții, frații, surorile, dar și bunicii care au trecut la cele veșnice sunt comemorați prin această sărbătoare.
Sărbătoarea Moșilor de Iarnă este denumită și Sâmbăta Morților
În această zi de sărbătoare, bisericile ortodoxe fac slujbe de pomenire pentru cei adormiți. Creștinii merg la biserică cu vin, colivă, dar și pachețele cu alimente. Pomenirile adormiților se fac în fiecare anotimp. În acest sens, se mai practică parastasele și soroacele de la 3 săptămână, 6 săptămâni, 9 săptămâni, 3 luni, 6 luni, 9 luni și un an.
În anul 2024, sărbătoarea Moșilor de Iarnă are loc pe data de 9 martie, într-o zi de sâmbătă.
În următoarea zi, care este duminică, pe data de 10 martie, va avea loc Duminica Înfricoșătoarei Judecăți sau Lăsatul Secului de Carne. Creștinii se pregătesc de intrarea în Postul Paștelui.Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro
Moșii de Iarnă marchează începutul celor 7 sâmbete ale morților care se vor încheia în Săptămâna Mare.
Așadar, Moșii de Iarnă marchează începutul celor 7 sâmbete ale morților, care se încheie în Săptămâna Mare.
Potrivit tradiției, cu ocazia sărbătorii Moșilor de Iarnă, bisericile din România îi pomenesc pe cei trecuți la cele veșnice.
În această Sâmbătă a Morților creștinii ortodocși dau de pomană, iar acesta este unul dintre cele mai importante obiceiuri. Credincioșii merg la biserică cu diverse preparate pentru a fi slujite de către preoți. Printre acestea se numără coliva, colacii, vinul, precum și pachetele cu plăcinte, piftii, brânzeturi, carne, sarmale și fructe, în funcție de cât și ce poate aduce fiecare.
În Transilvania se obișnuiește să se dea de pomană mai ales bucatele preferate de cel adormit în timpul vieții, alături de o prăjitură numită „pupi”, care este un chec de mere.
Creștinii ortodocși dau de pomană pentru sufletele celor trecuți în neființă.
În spațiul Bucovinei, oamenii dau de pomană pachete din care nu trebuie să lipsească plăcintele cu brânză. Acestea se dau de pomană familiilor necăjite care au mai mulți copii.
În Muntenia, creștinii dau de pomană colivă alături de un bănuț care se dă celui mai sărac sătean. Scopul este acela de a aduce spor în toate ambelor persoane, cel care primește pomana, dar și cel care o dă.
În Banat, femeile merg la cimitir pentru a tămâia mormintele, înainte de a merge la biserică. Apoi, după ce slujba Moșilor de Iarnă s-a terminat, femeile împart bucate, alături de vase cu cotoroage (n.r. mâncare făcută din afumătură de porc).
O tradiție întâlnită de Moșii de Iarnă este aceea că mâncarea care nu se consumă se aruncă neapărat. Ea nu se păstrează pentru a doua zi, atunci când este Duminica Lăsatului Secului de carne. Dacă se întâmplă contrariul, iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu se conformează rânduielilor.
În ziua Moșilor de Iarnă, oamenii mănâncă și dau de pomană piftie și alte răcituri. În unele zone ale țării Moșii de Iarnă poartă și denumirea de Moșii de Piftii, potrivit condoleante.ro
