Care este procedura în cazul în care un condamnat la închisoare fuge din țară
Fuga din arest sau înainte de arestare se pedepsește. Potrivit legii, dacă inculpatul a fugit înainte de a primi sentința definitivă, sau s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la judecata, ori a făcut pregatiri pentru asemenea acte, precum și dacă în cursul judecații sunt date ca inculpatul urmărește să se sustragă de la executarea pedepsei.
În virtutea dreptului de liberă circulație, mulți dintre condamnați părăsesc țara fără a întâmpina probleme la graniță.
Arestarea inculpatului în cursul judecații durează până la soluționarea definitivă a cauzei, afară de cazul când instanța dispune revocarea ei.
Dacă persoana prevăzută în mandat nu a fost gasita, organul competent cu executarea încheie un proces-verbal, prin care constata aceasta și înștiințează organul judiciar care a emis mandatul, precum și organele competente pentru darea în urmărire.
Dacă persoana împotriva căreia s-a emis mandatul nu este gasita, organul de poliție constata aceasta printr-un proces-verbal și ia măsuri pentru darea în urmărire. Un exemplar de pe procesul-verbal împreună cu un exemplar al mandatului de executare se trimit instanței care a emis mandatul.Comandantul unității militare, primind mandatul de executare, inmineaza un exemplar condamnatului și ia măsuri pentru trimiterea acestuia la locul de executare a pedepsei.Când condamnatul se afla arestat, un exemplar al mandatului de executare i se înmânează de către comandantul locului de deținere.Comandantul
locului de deținere consemnează într-un proces-verbal data de la care condamnatul a început executarea pedepsei.O copie de pe procesul-verbal se trimite instanței de executare, transmite legislație.just.ro.
Elena Udrea si Sorin Oprescu au fugit din tara după ce au fost condamnați la închisoare cu executare
În 7 aprilie, Elena Udrea a fost condamnată definitiv la şase ani de închisoare, ea părăsind ţara înainte de pronunţarea sentinţei.
Udrea a fost prinsă în Bulgaria, când încerca să treacă graniţa în Grecia.
La ora 14:00 judecătorii bulgari ar trebui să înceapă procesul Elenei Udrea care se va prezenta din nou în faţa instanței din Bulgaria.
La cererea autorităţilor române, aceasta a fost reţinută pentru 24 de ore pentru a o împiedica să părăsească ţara sau să fugă.
Poliţia bulgară a fost informată că Udrea a comis infracţiuni în timpul mandatului său de ministru, între 2009 şi 2012, obţinând mită de peste 12 milioane de lei româneşti şi 1,1 milioane de euro de la mai multe companii.
Curtea Supremă de la Bucureşti a găsit-o pe Elena Udrea vinovată de organizarea ilegală a unei gale de box pe cheltuiala statului pentru a-şi îmbunătăţi imaginea înaintea alegerilor parlamentare din 2012, confirmând propria decizie din 2018, care a fost ulterior anulată de Curtea Constituţională din cauza unei nereguli.
Cu toate acestea, Udrea nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru pronunţarea hotărârii, alegând să se îndrepte spre Bulgaria cu o maşină la punctul de trecere a frontierei Giurgiu-Ruse, a anunţat poliţia română de frontieră. Plecarea Elenei Udrea a fost legală, întrucât nu i s-au impus restricţii de circulaţie în timp ce Curtea Supremă îşi pregătea hotărârea.
În 2018, Udrea a fugit în Costa Rica, înainte de a fi găsită de Interpol şi extrădată în România un an mai târziu. La întoarcere, ea nu a fost încarcerată, dar a fost obligată să plătească 8,1 milioane de lei (3,27 milioane de dolari) drept despăgubiri către trezorerie.
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare, potrivit minutei de ședință. Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.
Potrivit DNA, în perioada 2013- 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.