Care sunt cele mai poluate zone din București. Un studiu recent din 21 de locaţii arată "harta neagră" a aerului din Capitală
Un proiect amplu de monitorizare a calității aerului a avut loc în Capitală pe o perioadă de cinci luni (mai – octombrie 2023) în 21 de locaţii din București. Rezultatele sunt îngrijorătoare pentru bucureșteni.
Author: Sorin Negru vineri 12 aprilie 2024 , 17:11
Poluare Capitală. Cele mai ridicate valori ale nivelului de dioxid de azot (NO2) din Bucureşti au fost recepționate în zona Calea Victoriei/Cercul Militar.
Cele mai poluate zone din Capitală
Șase locaţii din București au depăşit media anuală legală, de 40 ug/mc, toate acestea fiind situate pe artere importante de circulaţie, în zone pe care oamenii le tranzitează intens zi de zi.
Este vorba de Colegiul Tehnic Iuliu Maniu, AFI Cotroceni, Calea 13 Septembrie, Grădiniţa 205, Institutul de Pneumologie Marius Nasta şi Universitate.
Datele apar în concluziile unei monitorizări a calităţii aerului din Bucureşti, realizată de Asociaţia 2Celsius, în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi AerLive.ro,
cu sprijinul logistic Deutsche Umwelthilfe, o asociaţie neguvernamentală din Germania.
Datele din studiu provin de la o serie de analizoare fixe, ale căror indicativi au fost studiaţi în fiecare lună de Passam AG, un laborator din Elveţia, conform TVR Info.
De asemenea, în 18 puncte s-a trecut de limita care va fi impusă de noua Directivă europeană privind Calitatea Aerului, care intră în vigoare în 2024.
Cea mai mare valoare medie înregistrată a fost pe Calea Victoriei/Cercul Militar, de 53,5 micrograme/mc, în timp ce la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi strada Petre Ispirescu, în sectorul 5, s-a consemnat cea mai mare valoare lunară (62 micrograme/mc).
Ce spun realizatorii studiului
„Majoritatea depăşirilor concentraţiilor de NO2 au loc pe arterele mari tranzitate intens de maşini, dar şi de pietoni, însă am înregistrat depăşiri şi pe străzile secundare, semn că poluarea cu NO2 este generalizată în oraş. Zonele dintre blocuri, pe străzi lăturalnice înregistrează valori mai mici, dar care tot depăşesc recomandările OMS pentru protejarea sănătăţii umane. E nevoie de intervenţii la nivelul întregului oraş pentru a reduce poluarea provocată de maşini", spun cercetătorii.
Potrivit realizatorilor studiului, cea mai bună modalitate este prin instituirea unei zone de emisii reduse la nivelul întregului oraş şi organizarea infrastructurii pentru a o susţine, laolaltă cu creşterea performanţei transportului public, dezvoltarea şi buna coordonare a transportului public cu cel metropolitan, dezvoltarea infrastructurii de transport alternativ şi construirea de facilităţi Park&Ride pentru şoferii care au Bucureştiul ca destinaţie.
"Aceste acţiuni trebuie completate cu măsuri de stimulare a tranziţiei de la transportul privat la transportul public şi la cel alternativ, dar şi cu măsuri fiscale care să vizeze congestia şi care să descurajeze călătoriile nenecesare cu maşina
personală. Banii din taxe vor alimenta măsurile de stimulare. Pe de altă parte, trebuie îmbunătăţită infrastructura de încărcare publică pentru a stimula tranziţia către automobilele electrice”, se arată în concluziile cercetării.
În 2020, Comisia Europeană (CE) a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru poluarea aerului, ce vizează nerespectarea valorilor limită pentru dioxidul de azot în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, dar şi neaplicarea de măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire.