Potrivit legii, procedura de acordare a ingrijirilor medicale la domiciliu prevede ca pacientul sa primeasca acest tip de servicii cu un alt ritm de periodicitate mentionat expres in decizie (zilnic, la 2 zile, la 3 zile), iar, cu ocazia fiecarei vizite a asistentilor medicali la pacienti, acestia trebuie sa valideze serviciile prestate cu cardul de sanatate al pacientului, astfel incat sa rezulte clar data si ora la care au fost acordate ingrijirile medicale.
In realitate, firmele de ingrijiri medicale la domiciliu care sunt anchetate in dosar fie pastreaza cardul de sanatate al pacientilor pentru a valida fictiv ingrijirile acordate, fie folosesc programe informatice care le permit sa efectueze o validare in avans pe 30 de zile.
Procurorii arata ca latura mai grava a fenomenului fraudarii bugetului asigurarilor sociale de sanatate a fost evidentiata ca fiind suferinta asiguratilor carora li se respingea dreptul la ingrijiri medicale la domiciliu sub pretextul lipsei de fonduri.
„Da’ nu pot! Da’ exista un departament. Ovidiu, chiar sunt amputati, chiar au escare, care sunt vai de mama lor! Ce le spui? Ca nu cred ca v-ati trezit cu vreun pacient de la mine la Casa cu scandal, ca intotdeauna i-am calmat pe toti. Ce le spun eu in momentul asta?”, „Ce le spun? Aveti escara pana la os, da, cum am o gramada, dar eu nu va mai pot prelungi dosarul ca nu mai sunt fonduri la Casa”, se arata intr-o inregistrare de la dosar.
Reactia managerului Ovidiu Munteanu a fost una de respingere a realitatii: „Vezi poate mai imi trimiti vreodata vreo poza din aia!”, referindu-se la fotografiile pacientilor aflati in stare medicala grava.
Citeste si: Cercetătorii au descoperit „timpul negativ” într-un experiment de fizică cuantică- antena3.ro
In data de 02 mai 2017 un martor a discutat cu directorii Ovidiu Munteanu, presedintele C.A.S.M.B, si Ion-Razvan Geambasu despre faptul ca, in dimineata aceleiasi zile, in timp ce persoanele bolnave in mod real, cu afectiuni medicale foarte grave (in stare postoperatorie, escare profunde, membre amputate, incapabili sa se deplaseze singuri si adusi cu ambulante sau cu alte autovehicule) asteptau sa depuna dosarele pentru acordarea ingrijirilor medicale, plafonul de fonduri a fost epuizat prin depunerea
In conditiile in care martorul a solicitat luarea unor masuri, Munteanu a replicat: „Care-i solutia? Bun, toata lumea stie, sunt falsuri, O.K., ce facem cu ele? Ca voi astazi o sa puneti ca nu sunt fonduri suficiente. Ca pana la ora asta, acum am urcat de jos, sunt 1560 inscrise. Ca te uiti dupa numar. De cand s-a deschis pana acuma. Totusi e strigator la cer si recunosti ca e din ce in ce mai rau”. „A, sunt foarte multe, nu pot sa estimez eu ca sunt 50%, da’ sunt”. La randul sau, Geambasu a afirmat ca „E o practica lasatu’ cardului la medicu’ de familie, la medicu’ cu... din spital care face internarea... Pe care nu prea avem cum s-o impiedicam noi”, desi fraudele cu cardul sunt vizibile in sistemul informatic al C.A.S.M.B.
Procurorii dau si cateva exemple de asigurati care au beneficiat de ingrijiri medicale la domiciliu decontate de C.A.S.M.B.
Astfel, un pacient figura in actele medicale cu status ECOG 4, adica imobilizat 100% in pat. In realitate, potrivit inregistrarilor audio-video, acesta se deplasa fara probleme prin locuinta, a purtat discutia in picioare cu colaboratorul si a afirmat ca singura ingrijire medicala de care a beneficiat a fost schimbarea unui pansament in dreptul degetelor de la un picior, fara legatura cu faptul ca suferise si o interventie chirurgicala. Contrar normelor legale, cardul pacientului fusese incredintat firmei de ingrijiri medicale, aspect pe care angajatii C.A.S.M.B. il puteau verifica in S.I.U.I., pe baza datelor de logare in sistemul informatic.
Citeste si: Cercetătorii au descoperit „timpul negativ” într-un experiment de fizică cuantică- antena3.ro
Un alt asigurat a beneficiat de ingrijiri medicale la domiciliu decontate de C.A.S.M.B., figurand in actele medicale cu ECOG 4, adica imobilizat 100% in pat. Desi pacientul era intr-adevar imobilizat la pat, acesta a relatat ca plateste din banii personali un asistent medical, pentru masaj, iar firma care deconta servicii in numele sau nu s-a prezentat niciodata.
Un al treilea exemplu de asigurat din sectorul 2 care a beneficiat de ingrijiri medicale la domiciliu decontate de C.A.S.M.B. El figura in actele medicale cu ECOG 4, adica imobilizata 100% in pat. In realitate, in momentul venirii colaboratorului, asigurata spala rufe si nu avea afectata vizibil in niciun fel mobilitatea.
Un alt asigurat a beneficiat de ingrijiri medicale la domiciliu decontate de C.A.S.M.B., figurand in actele medicale cu ECOG 3, adica imobilizat peste 50% din zi in pat. In realitate, persoana a relatat ca i se face masaj la 3 zile si nu avea probleme vizibile de deplasare.
Curtea de Apel Bucuresti judeca vineri, incepand de la ora 13.00, cererile de arestare preventiva din dosarul decontarilor fictive de servicii medicale, in care sunt implicati membri ai conducerilor CNAS si CASMB, precum si reprezentanti ai unor firme private, dar si un avocat din Baroul Bucuresti.
Sursa: News.ro