Castelul Arcalia, bijuteria nestiuta a Ardealului! Afla totul despre comorile ascunse ale acestei tari - E trist ca putina lumea stie de ele
Intregul domeniul, care mai include un parc dendrologic de o frumusete unica si o valoare inestimabila, s-a nascut din ambitia grofului Bethlen de a avea o resedinta cum nu e alta. Astazi, micutul castel, cu turnuri in forma bulbilor de lalea, atrage din ce in ce mai multi curiosi. George Mihai si Vlad Ciobanu ne spun acum povestea locului. Ati fost aici?
In spatele nostru, chiar la baza dealului, inteleg ca pe timpuri se organizau ceva concursuri de calarie… Echitatie. Da, pe aleea Calaretilor, asa se numea, inca de pe vremea grofului. Aveau niste pasiuni alese, daca stam sa ne gandim, nu? Da. Dar si oamenii din zilele noastre aleg sa se bucure cumva de acelasi aer pe care il respire candva si familia nobilului Betlen.
Au si destul spatiu, pentru ca parcul are 17 hectare. Destul de generoasa, si in poieni, si in locuri umbroase si poate fi, pana la urma, o lectie deschisa. Inveti cate ceva despre natura. Da.
Suntem in cel mai inalt dintre turnurile castelului contelui Bethlen. O priveliste absolut fabuloasa ti se asterne la picioare, si la propriu, si la figurat, de aici, de sus. Ce vedem de jur imprejurul nostru? De jur imprejurul nostru, vedem parcul, amenajat in anul 1801, de catre groful Bethlen Janos.
A reusit sa creeze unul dintre primele parcuri, in stil englezesc, din Transilvania.
GRADINA DE LA ARCALIA
Vad ca se mai pastreaza chiar franturi din renumitele labirinturi, nu? Da, se mai pastreaza. Cu arbusti ornamentali… magnolia… Ce mai regasim? Au fost plantate 150 de specii. Wow! Din cele 150 de specii care au fost plantate, se mai regasesc 100 de specii.
Avem un arbore de lalea, rhododendron tulipifera, care este deosebit in perioada de inflorire, in luna Mai.
Sunt mai multe etape in care puteti surprinde frumusetea gradinii, in fel si chip. Asa au fost alese speciile, ca sa decoreze toata perioada anului, incepand de primavara si pana toamna tarziu.
Daca ne ducem cu privirea dincolo de hotarele fostului sau domeniu, ce gasim? Localitatea Arcalia, este una dintre cele mai vechi localitati ale judetului Bistrita-Nasaud, dateaza din anul 1355.
O comunitate inchegata, groful era foarte implicat in viata de zi cu zi a satenilor, chiar i-a ajutat foarte mult. Din cate am inteles, erau niste grofi buni, care ajutau oamenii.
Familia Bethlen este renumita pentru proprietatile pe care le avea in Transilvania, era o familie foarte numeroasa, erau raspanditi in aproape toate zonele din Transilvania. Aveau castele in mai multe locuri. Acesta este insa unul dintre cele mai speciale. Pentru ca are o arhitectura cu totul si cu totul deosebita. Un stil mauro-bizantin. Nu stim exact de unde s-a inspirit, pentru ca este ceva nemaintalnit la restul resedintelor nobiliare din familia Bethlen.
[Groful a plecat de aici in ce an? In anul 1946 a fost alungat, practic. Odata contele dus, uite ca a lasat o mostenire frumoasa, totusi si fie ca ajungeti in zona Dejului, a Bistritei ori spre Cluj, e musai sa va abateti pana la Arcalia, pentru ca veti petrece aici o zi de poveste!
ZIDURILE SPUN POVESTI
Opt incaperi, care acum au o cu totul si cu totul alta functionalitate decat aveau pe vremuri dar care si-au pastrat aura aia frumoasa a timpului, pentru ca sunt inalte si mai pastreaza sobele… Da, se pastreaza, din fericire, macar sobele au mai ramas. Sobele familiei Bethlen, care au fost aduse cu carul cu boi, de la Viena si au fost special facute pentru familia Bethlen. Au pastrat si blazonul familiei, care se vede si aici, la intrarea principala.
In pivnita, acum, isi are casa o mica… colonie de lilieci. Dar pe vremuri ei tineau acolo, ma gandesc, poate tezaurul, poate alimentele… Tineau butoaie cu vin, provizii…
O bucurie sa te revad, intr-un oras care infloreste, practic, sau asa il descopar eu, la cativa ani distanta. Orasul Bistrita este un oras cochet, effervescent, este un oras in plina dezvoltare si promovare si, da, avem obiective turistice frumoase, importante si interesante, la care putem sa mergem.
Este cel mai mare hotel din oras si este hotelul cu traditie din oras si care are o poveste frumoasa in spate. A avut 119 camere. Acum, cu modernizarile, s-au marit o parte dintre ele, 98 de camere, in prezent. Cui va adresati voi, ca, in principiu, lumea ar crede ca un hotel din inima unui oras e numai bun pentru, ce stiu eu, turismul de afaceri, pentru tranzit, mai putin pentru vacante. Nu putem sa facem abstractie, turismul de business are o cota importanta din gradul nostru de ocupare, dar orasul Bistrita are un potential extraordinar pe partea de obiective turistice, si-atunci sunt evenimente, care aduc turisti in zona, sunt sasii, care vin sa-si vada locurile in care au crescut, in care s-au nascut, unii dintre ei.
Sunt foarte multi care fac traseul asta, pe Ardeal, traversand pasul Tihuta, catre Bucovina, si atunci ei merg si pe urmele unei povesti speciale, pe care voi o puneti in valoare acolo. Da, zicem noi ca nisa asta de turism draculist ne apartine, in exclusivitate, in zona asta. Sunt turistii draculisti care mai ales pe perioada Halloweenului, vin si petrec un circuit la noi in tara. Penultima noapte la hotel, ultima noapte, cea mai importanta, la castelul Dracula. Contele nu-si ia vacanta pe timpul verii, nu? Munceste in continuu, este pururea tanar si cu o vitalitate foarte buna, asa ca il punem tot timpul la treaba. Si pretutindeni prezent. Da. In plus, sunt evenimentele draculiste sau cu specific, pe care noi le organizam. Anul acesta, intre 7 si 9 Iulie avem Hora Ielelor la Castel.
PE URMELE LUI DRACULA
Uite, o calatorie intre doua castele, desi separate iun timp, unite de o poveste frumoasa, o calatorie pe care e musai s-o faceti, pentru ca aveti o multime de lucruri de descoperit. Multam', Ana! Sa ne revedem cu drag! Eu va multumesc si v-asteptam sip e dumneavoastra la noi!