Curtea Constituţională a admis sesizarea făcută de preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Seantului ca urmare a desemnării lui Ludovic Orban ca premier, după ce acesta a fost demis prin moţiune de cenzură, afirmă surse din cadrul Curţii.
Aceleaşi surse afirmă că decizia Curţii este determinată de faptul că Orban nu este susţinut de o majoritate în Parlament.
Decizia vine cu aproximativ o oră înainte ca Parlamentul să se întrunescu pentru a da votul de învestitură Guvernului Orban ll.
Curtea Constituţională a fost sesizată, în 10 februarie, de către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului cu privire la conflictul juridic Parlament- Preşedinte legat de nominalizarea lui Ludovic Orban pentru a doua oară ca premier. Conform textului sesizării conflictul de natură constituţională constă în exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui.
Citeste si: Orban: „Nu este niciun caz diagnosticat cu coronavirus, niciun cetăţean român nu este infectat”
”Conflictul juridic de natură constituţională constă în exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor Preşedintelui României, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţia României, republicată, constând în desemnarea, în data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru, prin Decretul nr.
În opinia PSD, prin acest demers, Preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art.
”Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la „alegeri anticipate””, se arăta în sesizare.