Comisia a evaluat pozitiv, marți 21 noiembrie, planul de redresare și reziliență modificat al României, care include un capitol privind REPowerEU.
Citește și: Ce impozit ar putea să scadă în 2024. Premierul Marcel Ciolacu, veste bună pentru 1,9 milioane de angajați
Finanțarea oferită se ridică în prezent la 28,5 miliarde EUR (14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și 13,6 miliarde EUR sub formă de granturi), planul cuprinzând 66 de reforme și 111 investiții, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) a fost conceput în timpul guvernării PNL-USR în contextul recuperării după criza COVID-19, astfel încât să asigure dezvoltarea României, prin sprijinirea nivelului de adaptare la situații de criză.
Toate detaliile reformelor asumate de România prin PNRR pot fi văzute pe site-ul Ministerului de Finanțe.
Marcel Ciolacu: "De astăzi scăpăm definitiv de coșmarul care ar fi dus la înghețarea punctului de pensii"
La scurt timp după anunțul Comisiei, premierul Marcel Ciolacu a salutat eliminarea pragului de 9,4% din PIB pe care vechiul PNRR îl conținea în privința cheltuielilor cu pensiile din România.
"Comisia Europeană confirmă oficial că am onorat promisiunea făcută românilor, de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile".
Odată cu aprobarea modificării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, Marcel Ciolacu spune că "de astăzi scăpăm definitiv de coșmarul introdus cu cinism în document de USR, care ar fi dus la înghețarea punctului de pensie până în 2070".
România a modificat 56 de măsuri din PNRR
Modificările aduse planului inițial al României au fost determinate de necesitatea de a lua în considerare mai multe elemente:
Citeste si: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti- catena.ro
Citeste si: Salman Khan și Iulia Vântur, primele imagini de la nuntă! Filmarea cu ei a scăpat pe internet- wowbiz.ro
- circumstanțe obiective care au împiedicat îndeplinirea anumitor măsuri, astfel cum erau planificate inițial, inclusiv ca urmare a inflației ridicate înregistrate în 2022 și 2023 și a perturbărilor lanțului de aprovizionare cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și
- revizuirea în sens descendent a alocării maxime sub formă de granturi din MRR destinată țării, de la 14,2 miliarde EUR la 12,1 miliarde EUR.
Această revizuire este rezultatul actualizării din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor din cadrul MRR și reflectă rezultatul economic al României în 2020 și 2021, comparativ mai bun decât se prevăzuse inițial.
România a solicitat transferul cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit către plan, în conformitate cu Regulamentul REPowerEU.
Aceste fonduri, care se adaugă la alocarea pentru România sub formă de granturi din MRR și REPowerEU (12,1 miliarde EUR și, respectiv, 1,4 miliarde EUR), precum și la împrumuturile acordate în cadrul MRR (14,9 miliarde EUR), aduc valoarea finanțării în cadrul planului modificat la
28,5 miliarde EUR.
Ce conține noul capitol din PNRR- REPowerEU
Capitolul privind REPowerEU prezentat de România constă în două reforme noi și șapte investiții menite să îndeplinească obiectivele planului REPower de a face Europa independentă de combustibilii fosili provenind din Rusia cu mult înainte de 2030.
Aceste măsuri urmăresc accelerarea producerii de energie verde, promovarea eficienței energetice a clădirilor, precum și recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul producerii de energie verde.
Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1 % (în creștere față de 41 % în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice.
Noile măsuri incluse în capitolul privind REPowerEU consolidează în mod semnificativ eforturile României în ceea ce privește tranziția verde.
Capitolul privind REPowerEU include două noi reforme.
Una dintre reforme introduce un cadru juridic pentru utilizarea terenurilor neproductive sau degradate aflate în proprietatea statului pentru producerea de energie verde.
Citeste si: Cât de mult îl iubește Corina Caciuc pe Laurențiu Reghecampf: “Nu cred că există un bărbat care să nu fie gelos.”- kfetele.ro
Citeste si: Nikita, marea absentă de la Neversea. Motivul pentru care n-a mai ajuns să cânte cu Maluma- radioimpuls.ro
Cealaltă reformă instituie ghișee unice care să le furnizeze prosumatorilor servicii de consiliere pentru renovările vizând eficiența energetică și pentru producerea de energie din surse regenerabile.
Cele șapte investiții din capitolul privind REPowerEU au ca scop accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie și a ritmului renovărilor vizând eficiența energetică, precum și recalificarea forței de muncă în vederea dobândirii de competențe verzi.
Bani în plus pentru digitalizare
Planul revizuit al României continuă să contribuie în mod semnificativ la tranziția digitală și alocă 21,8 % (în creștere față de 20,5 % în planul inițial) pentru a sprijini tranziția digitală a țării.
Acesta prevede dezvoltarea infrastructurii și digitalizarea unor sectoare specifice, cum ar fi sănătatea, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și protecția socială, transporturile, educația, fiscalitatea, cultura, sistemul judiciar și serviciile de mediu.
Toate detaliile despre reformele și investițiile incluse în PNRR pot fi văzute aici.
Ce urmează după decizia de azi a Comisiei Europene
Consiliul are acum la dispoziție patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei. După ce Consiliul va aproba planul, România va primi 288 de milioane EUR sub formă de prefinanțare din fondurile REPowerEU.
În cadrul MRR, România a primit pană acum 9,06 miliarde EUR, și anume 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în luna decembrie 2021, reprezentând 13% din alocarea financiară inițială, 1,9 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în luna ianuarie 2022, reprezentând 13 % din alocarea acordată ca împrumut, o primă plată de 2,6 miliarde EUR în luna octombrie 2022 și o a doua plată de 2,76 miliarde EUR în luna septembrie 2023.
Comisia va autoriza noi plăți cu condiția atingerii la nivel satisfăcător a jaloanelor și a țintelor stabilite în planul revizuit de redresare și reziliență al României, care să reflecte progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.
