Ce este „schema Ponzi” si care sunt cele mai mari inselatorii din istorie, care au folosit acest tip de frauda
Ce este „schema Ponzi”? Iata un top al celor mai păguboase „Scheme Ponzi”, descoperite de-a lungul anilor în lume.
În anul 2009, termenul de schema Ponzi a creat o mare tensiune in lumea bancara din cauza celebrei scheme a lui Madoff, in urma careia zeci de mii de investitori si-au pierdut economiile de-o viata.
„Schemă Ponzi” inseamna o operațiune investiționala frauduloasa ce implica plata unor profituri deosebit de mari unor investitori de pe urma unor fonduri investite de alte persoane și nu de pe urma veniturilor pe care afacerea le-a generat în realitate.
Denumirea de „Schema Ponzi” vine de la numele lui Charles Ponzi, care prin anii 20 a înșelat mii de cetățeni din New England, convingându-i să investească într-o schemă de speculații cu mărci poștale. Astfel, în acea perioadă dobânda anuală la conturile bancare era de 5%. Atunci, Ponzi a promis că poate oferi un profit de 50% în numai 90 de zile. Pentru început, Ponzi a adus câteva cupoane poștale internaționale, spre a-și sprijini pe ele schema dar, după scurt timp, a început să-i plătească pe primii investitori din sumele depuse de cei mai recenți investitori.
De asemenea, termenul de „schemă Ponzi” este folosit mai ales în Statele Unite ale Americii, în timp ce în alte țări nu se face nicio deosebire între această schemă și alte scheme piramidale.
Citeste si: Cum arată ENIAC, primul calculator electronic de uz general
In urma cu 14 ani, Bernie Madoff, un consultant in investitii, recunoastea ca a pus la cale o schema Ponzi. Pe atunci, aceasta era vazuta drept cea mai mare frauda din istoria SUA, potrivit Time.
Bernie Madoff, cel mai mare escroc din istoria SUA, a pus la cale o schema Ponzi de 50 de miliarde de dolari, fara ca sotia si fiul sau sa aiba "cea mai vaga idee" depsre acest lucru.
Alte noua persoane din Florida au fost acuzate de conspiratie la frauda intr-o schema prin care ar fi obtinut linii de credit de 12 milioane de dolari. Însă, procurorii federali au declarat la inceputul lunii februarie a anului curent ca acest caz provine dintr-o schema Ponzi de 40 de milioane de dolari operata de Luiz Felipe Perez.
Perez a pledat vinovat pentru frauda cu titluri de valoare si a fost condamnat la 10 ani de inchisoare.
Managerul Guy Albert de Chimay a pretins ca are legaturi cu Casa Regala belgiana. Însă, acesta ar fi conceput o schema Ponzi prin care a furat peste 7 milioane de dolari, conform procurorului districtual din Manhattan.
De Chimay a fost condamnat la 9 ani de inchisoare si obligat sa plateasca mai mult de 6 milioane de dolari.
Acesta a convins unele persoane sa investeasca in finantarea unor proiecte imobiliare, insa nu a mai returnat banii investitorilor.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Cellette, in varsta de 48 de ani, a fost condamnat la opt ani de inchisoare in decembrie 2010, dupa ce a pledat vinovat la toate cele 36 de capete de acuzare pentru scheme frauduloase de securitate.
Cellette s-a predat de bunavoie, in 2009, cand investitorii din California au inceput sa puna intrebari referitoare la afacerea sa. La acel moment, Cellette a declarat ca a desfasurat o schema prin care a rulat 53 de milioane de dolari.
Potrivit procurorilor, Cellette a solicitat investitii in contracte fictive pentru compania sa Minnesota Print Services. Un numar de persoane si-au recuperat investitiile cu bani veniti de la noi investitori.
Avocatul Scott Rothstein din Florida a fost creierul din spatele celei mai mari scheme Ponzi descoperite dupa Madoff.
El era cunoscut pentru contributiile caritabile generoase, Rothstein a ajutat la strangerea de bani pentru campania prezidentiala din 2008 a candidatului John McCain. El a primit o condamnare de 50 de ani de inchisoare pentru dezvoltarea unei scheme de investitii de 1,2 miliarde de dolari, prin intermediul firmei sale.
Nicholas Cosmo, din Long Island, a fost acuzat de dirijarea unei scheme de tip Ponzi cu o valoare de 380 de milioane de dolari. Acesta a fost arestat in ianuarie 2009 din cauza unei fraude electronice. Cosmo si un grup de brokeri au convins peste 1000 de investitori sa le incredinteze banii, urmand sa le ofere castiguri de peste 60%. Cosmo a precizat ca banii au fost folositi pentru a ajuta alti intreprinzatori sa-si acopere creantele.
Heffelfinger a fost acuzat de utilizarea in scop personal a 739.724 de dolari din banii de investitii ai clientilor sai.
Acesta a fost condamnat la 10 ani de inchisoare si obligat sa plateasca aproape 1 milion de dolari despagubiri victimilor sale. De asemenea, Heffelfinger a fost gasit vinovat pentru furtul a 390.000 de dolari de la o batrana de 90 de ani care avea tulburari cognitive.
Citeste si: Români anchetați pentru fraude cu asigurări auto, în Germania. Pagubele ajung la zeci de mii de euro
Terry Freeman
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Terry Freeman, in varsta de 61 de ani, a fost arestat in februarie 2009 pentru crearea unui sistem prin care a inselat investitorii cu o suma de 22,4 milioane de dolari.
Freeman a recunoscut ca a comis frauda si a fost condamnat la 8 ani de inchisoare. Judecatorul care a rezolvat cazul a precizat ca acest caz nu este o schema Ponzi clasica ci reprezinta unul din cele mai grave cazuri pe care le-a intalnit. Totodată, Freeman a promis investitorilor riscuri zero si profituri mari pe pietele de schimb valutare. In schimbul banilor primiti, acesta a cumparat cadouri pentru sotia sa si a plecat in vacante in Franta si Cipru.
Monroe Beachy
Beachy a fost acuzat de paguba adusa unor membri ai bisericii de care apartinea printr-o schema de tip Ponzi.
Astfel, Monroe Beachy a adunat 33 de milioane de dolari de la peste 2600 de investitori, intre 1986 si 2010 spunandu-le ca banii ii amplaseaza in titluri de stat lipsite de riscuri, cand de fapt el tranzactiona obligatiuni si alte instrumente cu risc ridicat. Investitorii au depus o cerere la instanta prin care sa le permita sa rezolve singuri situatia spunand ca solutionarea litigiilor financiare prin intermediul instantei este contrara credintei lor. Judecatorul a respins cererea, invocand separarea biserii de stat.