Ce înseamnă Crăciunul pentru români. Ce semnificație are sărbătoarea Nașterii Domnului
Ce înseamnă Crăciunul pentru români. Nașterea Domnului este una dintre cele mai mari și frumoase sărbători ale creştinătăţii, dar şi un bun prilej de a reuni familiile lângă bradul împodobit, sub care copiii, dar și cei mai mari, se vor bucura de cadourile Moşului. Iată ce semnificație are Crăciunul pentru români!
Author: Alina Raducu miercuri 22 decembrie 2021 , 09:18
Ce înseamnă Crăciunul pentru români. Ce semnificație are sărbătoarea Nașterii Domnului
Ce înseamnă Crăciunul pentru români. Creștinii sărbătoresc Crăciunul de peste 2000 de ani, această sărbătoare marchează Nașterea Domnului Iisus Hristos.
Ce înseamnă Crăciunul pentru români
În Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, atunci când este și ultima zi din postul Crăciunului, preoții merg la fiecare creștin acasă cu icoana sfântă ca să vestească Nașterea Domnului.
Pe de altă parte, gospodinele fac curățenie în casă și pregătesc masa de Crăciun, iar copiii merg la colindat din casă în casă, pentru a vesti Nașterea Domnului Iisus.
Crăciunul sau Nașterea Domnului este sărbătoarea creștină celebrată în fiecare an la data de 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau la 7 ianuarie (în calendarul iulian).
Ce înseamnă Crăciunul pentru români. Ce semnificație are sărbătoarea Nașterii Domnului
În tradiţia populară se spune că Maica Domnului, fiind cuprinsă de durerile nașterii, i-a cerut adăpost lui Moș Ajun. Însă, acesta i-a spus că este sărac și a refuzat-o, dar a trimis-o la fratele lui mai mic și mai bogat, Moș Crăciun.
Când ajunge la casa lui Moș Crăciun, Maica Domnului o găsește pe soția acestuia, Crăciuneasa și îi cere acesteia adăpost. Crăciuneasa nu a stat mult pe gânduri, însă știindu-și soţul rău și necredincios, nu o primește în casă și o trimite să nască în grajdul vitelor. Apoi, fără să-i spună soțului ei, Crăciuneasa o ajută pe Maica Domnului să-L nască pe Iisus.
Dar când Moș Crăciun a aflat de faptele soției sale, acesta o pedepsește și îi taie mâinile.
Printr-o minune, Maica Domnului o vindecă și îi lipește mâinile la loc.
Însă, văzând această minune și aflând că în grajdul sau S-a născut Domnul Iisus, Moș Crăciun se căiește și îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind astfel „primul creștin”.
Legenda mai spune că, Moș Crăciun s-a căit atât de mult, încât a doua zi și-a împărțit întreaga avere copiilor sărmani. Astfel, de atunci, în fiecare an, în Ajunul Nașterii Domnului, Moș Crăciun vine cu sania trasă de reni, intră pe horn și pune sub brad darurile mult așteptate de copii.
Crăciunul este o sărbătoare, pe care românii obișnuiesc să o petreacă alături de familie și respectă totodată, obiceiurile și tradițiile acestei mari sărbători precum: ascultatul colindelor, primirea colindătorilor, împodobirea bradului, venirea lui Moș Crăciun, masa specială pregătită de Crăciun.
Românii ascultă în perioada Crăciunului colinde tradiționale menite să vestească Nașterea Lui Iisus și să aducă în casele lor emoția acestei sărbători și liniște sufletească. Colindatul este unul dintre obiceiurile străvechi de Crăciun care încă păstrează mai ales în satele româneşti. Însă, pe lângă mesajul mistic al acestora, multe obiceiuri practicate în perioada Crăciunului sunt legate de cultul fertilităţii şi de atragerea binelui asupra gospodăriilor românilor.
În ziua sfântă a Nașterii Domnului Iisus, creștinii se așază la masă alături de familie și prieteni. De asemenea, de pe masa de Crăciun a românilor nu lipsesc bucate tradiționale cum ar fi: sarmalele, piftia, friptura de porc, salata de boeuf și alte bunătăți pregătite de gospodinele familiei.
