Pe data de 27 aprilie 2024, în Calendarul ortodox, îl sărbătorim pe Sfântul Apostol Simeon. În această zi, creștinii celebrează Sâmbăta Floriilor, ziua de dinaintea Intrării Domnului în Ierusalim.
Pe data de 27 aprilie 2024, în Calendarul ortodox, îl sărbătorim pe Sfântul Apostol Simeon și Sâmbăta Floriilor.
[Sursa foto: Doxologia]Pe 27 aprilie 2024, conform Calendarului ortodox, îi celebrăm pe Sfântul Apostol Simeon. În acest an, creștinii sărbătoresc Sâmbăta Floriilor (ziua de dinaintea Intrării Domnului în Ierusalim) pe data de 27 aprilie. Este dezlegare la ulei și vin în Calendarul ortodox.
În această zi, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfântul Cuvios Ioan Mărturisitorul, Sfinții Apostoli Aristarh, Marcu și Zinon, Sfântul Mucenic Puplie, Sfântul Evloghie primitorul de străini, Sfântul Mucenic Lolion cel nou și pe Sfântul Preacuvios Ștefan (episcopul Vladimirului).
Sfântul Apostol Simeon a fost fiul lui Cleopa, fratele lui Iosif, logodnicul Maicii Domnului.
Sfântul Simeon a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Mântuitorului și a predicat Evanghelia lui Iisus Hristos în Iudeea.
După ce a murit Sfântul Apostol Iacob, vărul lui, Sf. Apostol Simeon, a fost numit episcopul Ierusalimului și a stat în această poziție până la o vârstă înaintată. Istoricul Eusebiu a menționat că Sf. Simeon a fost al doilea episcop al Ierusalimului. Se spune că atunci când a primit cununa muceniciei, Sfântul Apostol Simeon avea peste 100 de ani de viață, conform crestinortodox.ro
Sfântul Simeon este sărbătorit pe 27 aprilie 2024, conform calendarului ortodox.
În Palestina a izbucnit o persecuție asupra iudeilor, dar și asupra creștinilor, iar episcopul Simeon a fost prins și supus torturilor. Acest sfânt a murit răstignit, exact ca în cazul Domnului.
Prigoana a fost declanșată de împăratul Traian în anul 106, iar la ordinul consulului Akkius au fost persecutați creștini, dar și urmașii lui David. Câțiva eretici l-au denunțat romanilor pe Sf. Ierarh Simeon. Acesta a suportat torturi de neimaginat mai multe zile la rând și și-a demonstrat curajul. Consulul și ceilalți din jurul său se întrebau cum este posibil ca un bătrân de 120 de ani poate să îndure chinurile oribile.
Apoi, la scurt timp, Sf. Simeon a fost răstignit.Sâmbăta lui Lazăr este ziua de dinaintea sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor). Aceasta este ultima zi din Postul Paștelui în care se mai fac pomeniri pentru cei trecuți în neființă. Ele vor fi reluate apoi după Săptămâna Luminată.
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Se spune că în această zi, Iisus Hristos a mers în Betania, după ce surorile lui Lazăr l-au chemat. Acesta era unul dintre prietenii Mântuitorului și era bolnav, potrivit sursei citate anterior.
Atunci când a plecat către Betania, Mântuitorul știa că prietenul Său, Lazăr, era deja decedat. El le-a spus și ucenicilor Săi, iar atunci când au ajuns în Betania, Lazăr se afla deja de 4 zile în mormânt. Odată ajuns în acest loc, Iisus Hristos a fost întâmpinat de Marta și de Maria, surorile lui Lazăr. Acesta a văzut tristețea profundă de pe chipurile celor două surori și a săvârșit minunea Învierii lui Lazăr.
În următoarea zi, în Duminica Floriilor, este sărbătorită Intrarea Domnului în Ierusalim, momentul în care Iisus Hristos a ajuns la Ierusalim după ce a săvârșit minunea Învierii lui Lazăr și a fost întâmpinat de creștini cu ramuri de salcie și cu entuziasm.
Sâmbăta lui Lazăr este ziua de dinaintea sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) și se sărbătorește pe 27 aprilie.
Sâmbăta lui Lazăr mai este cunoscută și ca Sâmbăta Morților sau Sâmbăta Floriilor. Se spune că în această zi femeile fac plăcintele lui Lazăr pentru a le da de pomană. În această zi sfântă se împart cozonaci, colivă, plăcinte, dar și preparate de post. Este bine ca plăcintele să fie date de pomană mai ales celor nevoiași.
Se spune că la sate femeile nu torc deloc pentru a nu readuce morții pe pământ, conform tradiții-superstiții.ro
Iată ce tradiții există în Sâmbăta lui Lazăr, denumită și „Sâmbăta Morților”.
În sudul țării, în Sâmbăta lui Lazăr, exista obiceiul să se meargă cu Vaiul, un imn religios. Tradiția spune că fetele se împodobeau cu salcie și cântau din poartă în poartă, iar în schimb primeau ouă.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
O altă tradiție veche ne spune că fetele își puneau flori pe cap și cântau despre moartea și înmormântarea unui tânăr numit Lazăr. Una dintre fete care a fost supranumită Lăzărița, se îmbrăca în mireasă.
În această zi există obiceiul cântecelor de Paști. Prin aceste cântece se povestește despre moartea și învierea lui Lazăr.
În Sâmbăta lui Lazăr, copiii colindă cu crenguțe de salcie sfințite la biserică de preotul din sat, iar apoi merg din casă în care și le urează numai de bine și multă sănătate vecinilor. Bătrânii de la sate spun că în schimbul colindelor frumoase din această zi, copiii primeau ouă albe, nefierte, bune pentru înroșire de Paște. Acest obicei se practică și în Săptămâna Mare.
La sate se mai practicau și unele obiceiuri păgâne în Sâmbăta lui Lazăr (Sâmbăta Floriilor). Se spune că la miezul nopții dinspre sărbătoarea Floriilor, fetele fierbeau apă cu busuioc și cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. Apoi, în următoarea zi, în Duminica Floriilor, ele se spălau cu aceasta pe cap, iar apoi o aruncau la rădăcina unui pom fructifer. Ele sperau ca părul să le crească frumos și bogat.
