Ce sărbătoare este în Calendarul ortodox pe 31 martie 2024?
Pe data de 31 martie 2024, în Calendarul ortodox, îl sărbătorim pe Sfântul Mucenic Ipatie, episcopul Gangrei.
Pe 31 martie 2024, conform Calendarului ortodox, îl celebrăm pe Sfântul Mucenic Ipatie, episcopul Gangrei. În această zi, creștinii au dezlegare la ulei și vin.
În această zi, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfântul Cuvios Acachie Mărturisitorul (episcopul Melitinei), Sfântul Cuvios Vlasie, Sfinții Mucenici care au mărturisit în Persia (Avdas, Veniamin, 9 mucenici), Sfinții 38 de mucenici, Sfântul Cuvios Ștefan (făcătorul de minuni) și Sfântul Inochentie din Alaska (mitropolitul Moscovei).
Sfântul Mucenic Ipatie s-a născut în Cilicia, iar apoi a trăit în Galatia. El a fost hirotonit și numit episcop în cetatea Gangra din Paflagonia (Turcia). El a participad la Sinodul Întâi Ecumenic de la Niceea din anul 325.
Acest Sfânt este cunoscut ca un mare făcător de minuni, încă de când era în viață, dar și după ce a murit.
Citește și: Calendar ortodox pentru aprilie 2024: Cele mai importante sărbători cu cruce roșie și cruce neagră
În vremea împăratului Constanțiu al II-lea (fiul Sf. Împărat Constantin cel Mare), în vistieria palatului din Constantinopol s-a ascuns un balaur înfricoșător; ei bine, nu se știe cu exactitate ce animal era, dar era foarte periculos.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Sfântul Ipatie a fost chemat de împărat pentru a-i lua acest mare necaz de pe umeri. El a ajuns înaintea împăratului și i-a spus că nu se poate rezolva nimic doar prin rugăciunea sa și că este nevoie de credința lui în Dumnezeu.
Apoi, l-a sfătuit să aprindă un foc mare și să aștepte, conform crestinortodox.roApoi, Sf. Ipatie a mers în visterie și s-a rugat, s-a apropiat de balaur, i-a întins toiagul și i-a spus să-l urmeze. Ulterior, Sfântul i-a poruncit balaurului, odată ajunși în hipodrom, să intre în foc. Balaurul a intrat numaidecât, iar cetatea și palatul au fost salvate. După minunea sa, împăratul a dat ordin să îi fie pictat numele Sfântului Ipatie și să fie așezat în vistieria palatului imperial.
Plecând din Constantinopol spre Gangra, episcopul Ipatia a fost „prada” tâlharilor. Un grup de eretici l-au atacat, bătut și l-au împus cu săbii și l-au abandonat aproape de moarte în pustietate. O femeie, în schimb, din același grup, a luat o piatră mare și a zdrobit capul sfântului.
După acestea, ereticii i-au ascuns trupul Sf. Ipatie și au fugit, iar femeia a înnebunit. Trupul sfântului a fost descoperit la câteva zile de un țăran. El, alături de alți oameni, locuitori ai cetății, l-au înmormântat pe episcop într-un loc de cinste.
Citește și: Câte zile libere vor avea românii de Paște 2024? Calendar
Coliva a fost introdusă în practicile ortodoxe după minunea care a avut loc la 50 de ani de la moartea Sfântului Teodor Tiron, pe când era la putere împăratul Iulian Apostatul.
Acesta din urmă voia să îi batjocorească pe credincioși și a dat ordin să fie stropite toate proviziile alimentare cu sângele jertfit idolilor în prima săptămână din Postul Mare. Cu toate acestea, Sf. Teodor i-a apărut în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului și i-a spus acestuia să îi anunțe pe creștini să nu cumpere nimic, ci să mănânce grâu fiert cu mere, adică colivă.Așadar, în primele dăți, coliva a fost mâncată ca hrană, iar apoi pentru pomenirea celor trecuți în neființă. Coliva se prepară în toate țările ortodoxe și reprezintă nemurirea sufletului după trecerea în lumea de dincolo.
Coliva mai este văzută și ca o „expresie materială” a credinței ortodoxe, conform condoleanțe.ro