In articol:
E decembrie 1916 și toată România fuge spre Moldova. Bucureștiul a căzut pe 23 noiembrie, iar Guvernul, autoritățile, armata și o parte a locuitorilor s-au retras in Moldova, iar capitala a fost stabilită temporar la Iași.
E penultima zi din anul 1916 și nemții cuceresc și Brăila.
Pe drumul spre Iași, trenul oprește de câteva ori pentru a se reaproviziona cu lemne.
E 1.00 noaptea, 31 decembrie. Trenul își continuă drumul fără a se semnala probleme deosebite. E frig, dar cale de întoarcere nu există. Toți vor să ajungă pe ultima limbă de pământ românesc rămasă intactă.
Înainte de localitatea Ciurea, cum vii dinspre Bârnova, există o pantă deosebit de periculoasă. Atunci apare și prima problemă tehnică: mecanicii primei locomotive nu pot să micșoreze viteza garniturii. Frânele de contrapresiune ale vagoanelor nu funcționează!
Cea mai mare catastrofă feroviară din România! Peste 1000 de morți!
Trenul se îndreaptă cu repeziciune către o garnitură cu păcură care staționa pe linia 1. Unul dintre acari observă la timp semnalele luminoase ale mecanicilor locomotivei și reușește, în ultima clipă, să schimbe macazul și să direcționeze șarpele de fier către linia 2. Din păcate însă, unghiul de cotire este prea mare, iar viteza, la fel.
Peste 1.000 de persoane își pierd viața în tragicul accident din gara Ciurea. Printre ele și Vasile Cantacuzino, locotenent în armata română, fiul lui Matei B. Cantacuzino. Tot atunci a fost rănit și istoricul Vasile Pârvan.
Victimele sunt extrase cu greu, dar cele mai multe nu pot fi identificate. În cele din urmă, ele sunt înhumate într-o groapă comună aflată la câteva sute de metri distanță.
Citeste mai multe AICI