In articol:
- Cum sunt induși în eroare consumatorii de suplimente alimentare
- Este nevoie de schimbarea legislației, spune Consiliul Concurenței
- Ce sunt, de fapt, suplimentele alimentare. NU sunt medicamente
- Topul medicamentelor fără prescripție medicală cumpărate de români
- Suplimentele alimentare, pe raft la supermarket
Citeste si: Vești bune pentru români. 178.500 de doze de ser anti-COVID-19 sosesc în țară
Cum sunt induși în eroare consumatorii de suplimente alimentare
Consumatorii selectează medicamentele fără reţetă (OTC- over the counter) şi suplimentele alimentare în funcţie de beneficiile prezentate, utilizarea personală anterioară, sfaturi de la profesionişti din domeniul sănătăţii (de exemplu farmacişti).
În ceea ce priveşte suplimentele alimentare cumpărătorii sunt, însă, influenţaţi şi de experienţa împărtăşită de alţi consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse. Iar aceste experiențe nu sunt întotdeauna veridice.
Citeste si: Moderna anunță o a patra doză de vaccin anti-Covid din toamna anului 2022
Unele dintre aceste comentarii nu sunt întotdeauna corecte şi pot induce în eroare consumatorii, iar faptul că nu există o monitorizare şi nicio moderare a conţinutului (comentariilor) pe site-urile de comercializare adânceşte confuzia privind OTC şi suplimente alimentare.
Este nevoie de schimbarea legislației, spune Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenței consideră ca necesară introducerea unor reglementări care să elimine aceste situaţii întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente.
Autoritatea de concurenţă solicită definirea unor elemente de diferenţiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare.
O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurinţă tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.
Autoritatea de concurenţă solicită definirea unor elemente de diferenţiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare.
Ce sunt, de fapt, suplimentele alimentare. NU sunt medicamente
Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie.
Citeste si: VIDEO| Scumpirile sunt cea mai mare frică a românilor, chiar și acum în pandemie, arată studiile
Potrivit Consiliului Concurenței, în România vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce arată interesul consumatorului român pentru prevenirea şi tratarea afecţiunilor comune (dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, afecţiuni digestive etc.), precum şi interesul crescut de a-şi completa regimul alimentar în funcţie de nevoile nutriţionale ale fiecăruia.
Avertismentul Consiliului Concurenței: administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătăţii.
Topul medicamentelor fără prescripție medicală cumpărate de români
Reglementările privind producţia şi comercializarea medicamentelor OTC şi a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile şi mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile medicamentelor eliberate în baza unei prescripţii medicale.
În clasamentul celor mai bine vândute 25 de medicamente OTC din România se regăsesc:
- analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol),
- medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fervex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală şi Gripă, Olynth, Oscillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv),
- medicamente pentru afecţiuni digestive (Colebil, No Spa, Triferment, Dicarbocalm),
- hepatoprotectoare (Essentiale),
- medicamente pentru afecţiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin),
- medicamente pentru anxietate şi oboseală (Magne B6)
- medicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin).
Suplimentele alimentare, pe raft la supermarket
Suplimentele alimentare pot fi achiziţionate de consumatori din farmacii şi drogherii, dar şi din hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafar, benzinării, magazine online.
Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, pe piaţa din România sunt prezenţi circa 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicaţi în comercializarea suplimentelor alimentare.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Totodată, există producători care au pus pe piaţă peste 100 de produse, ceea ce reliefează capacitatea de diversificare a ofertei, precum şi multitudinea de combinaţii posibile în cadrul formulelor de produs.
Disponibilitatea şi utilizarea pe scară largă a suplimentelor alimentare au făcut ca aceste produse să devină parte a regimului alimentar zilnic al populaţiei, generând un nivel semnificativ de expunere a consumatorului la această categorie de produse.
În clasamentul suplimentelor alimentare, cele mai bine vândute 25 de astfel de produse sunt utilizate pentru susţinerea sănătăţii tractului digestiv şi a metabolismului (Linex, Eubiotic, Protectis, Supradyn Energy, Vitamax, Hepatoprotect, Fortifikat, Elevit, Cebrium, Liv 52, Sennalax, Centrum, Redoxon, Silimarina, Neurovert, Carbocit şi marca privată Naturalis HepatoSuport). Clasamentul este completat de suplimentele alimentare utilizate pentru susţinerea sănătăţii sistemului genito-urinar (Idelyn Urinal şi Uractiv), pentru susţinerea sănătăţii osteo-articulară şi musculară (Proenzi Atrostop şi Supramax Articulaţii), pentru susţinerea sănătăţii sistemului nervos (Alanerv) şi pentru susţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular (Korill, Devaricid şi Tarosin).
"Existenţa unei legislaţii ambigue şi incomplete generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ", consideră reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
În luna aprilie a anului trecut, cadrul legislativ a fost completat cu Legea suplimentelor alimentare (nr. 56/2021), care prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziţie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătăţii. Însă, legea nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.
Potrivit Comisiei Europene, 19 state membre au adoptat norme naţionale pentru reglementarea utilizării plantelor şi există o cerere din ce în ce mai mare din partea statelor membre de a prelua astfel de proceduri, ceea ce sugerează că substanţele vegetale utilizate în alimente pot da naştere unor efecte negative asupra sănătăţii şi ar merita un control mai atent şi mai sistematic.
În acest context, Consiliul Concurenţei susţine propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creşterea gradului de protecţie a sănătăţii publice.
De asemenea, pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurinţă şi rapiditate informaţiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piaţa din România, Consiliul Concurenţei recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare. În plus, în contextul avertizării publicului larg asupra riscurilor pe care le implică achiziţionarea de suplimente alimentare comercializate ilegal prin internet, consumatorii pot fi încurajaţi să consulte această platformă înainte de achiziţionarea unui supliment, în cazul în care aceştia au îndoieli cu privire la comercializarea legală a unui produs pe piaţa din România.