Cea mai veche casa locuibila din Bucuresti a fost construita in urma cu 266 de ani. Se numeste Casa Melik si poate fi vizitata gratuit in prima zi de miercuri a fiecarei luni
Cea mai veche casa locuibila din Bucuresti este Casa Melik, cunoscuta si ca Muzeul Theodor Pallady si a fost construita in anul 1750. Aceasta gazduieste in prezent tablouri si obiecte de arta, iar in prima zi de miercuri a fiecarei luni poate fi vizitata gratuit.
Casa Melik este reprezentativă pentru arhitectura tradiţională românească prin cerdacul de la etaj, închis cu geamuri, scara interioară din lemn şi acoperişul cu streaşină lată.
Construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, casa a aparţinut, probabil, unui mare dregător din Ţara Românească, iar după moartea acestuia a fost cumpărată de Kevork Nazaretoglu, un bogat negustor armean. Aceasta renovează casa în 1822, făcând mici adăugiri şi modificări interioare, dar păstrând neatinse zidurile principale.
Agop, unul dintre fiii lui Kevork Nazaretoglu, va primi la căsătorie această casă ca dar din partea tatălui său. Unica sa moştenitoare, Ana, se va căsători cu Jacob Melik, care a studiat arhitectura la Paris cu celebrul arhitect Henri Labrouste. După câţiva ani de şedere în capitala Franţei, acesta se întoarce în 1844 în ţară, la invitaţia ministrului de interne Barbu Ştirbei.
Agop Nazaretoglu şi Jacob Melik se numără printre sprijinitorii acţiunilor revoluţionare de la 1848.
Întors în ţară în 1857, după nouă ani de pribegie, el găseşte casa în ruina, dar o repară, păstrându-i stilul original. După moartea soţului, Ana va lăsa prin testament casa comunităţii armeneşti pentru a face din ea "un azil de văduve sărace". În 1913, casa este distrusă de un incendiu în care îşi va afla sfârşitul însăşi proprietara.
Un nepot al familiei Melik, Eugen Melik, va comanda în 1920 restaurarea clădirii arhitectului Paul Smărăndescu, lucrare menită a îndeplini dorinţa testamentară a Anei.
În 1969, parohia bisericii armeneşti donează casa Melik, împreună cu terenul din jur, Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti. După o nouă renovare, imobilul va găzdui, începând cu 1971, colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut.
Şi în prezent Muzeul Theodor Pallady adăposteşte colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, în cadrul căreia se evidenţiază câteva pânze semnate de Theodor Pallady, precum şi un fond important de peste 800 de desene şi gravuri ale pictorului român, reprezentative pentru perioada lui pariziană.
Acestea sunt expuse periodic în serii tematice.
Casa Melik este reprezentativă pentru arhitectura tradiţională românească prin cerdacul de la etaj, închis cu geamuri, scara interioară din lemn şi acoperişul cu streaşină lată. Construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, casa a aparţinut, probabil, unui mare dregător din Ţara Românească, iar după moartea acestuia a fost cumpărată de Kevork Nazaretoglu, un bogat negustor armean. Aceasta renovează casa în 1822, făcând mici adăugiri şi modificări interioare, dar păstrând neatinse zidurile principale.
Agop, unul dintre fiii lui Kevork Nazaretoglu, va primi la căsătorie această casă ca dar din partea tatălui său. Unica sa moştenitoare, Ana, se va căsători cu Jacob Melik. După moartea soţului, Ana va lăsa prin testament casa comunităţii armeneşti pentru a face din ea "un azil de văduve sărace".
În 1913, casa este distrusă de un incendiu în care îşi va afla sfârşitul însăşi proprietara. Un nepot al familiei Melik, Eugen Melik, va comanda în 1920 restaurarea clădirii arhitectului Paul Smărăndescu, lucrare menită a îndeplini dorinţa testamentară a Anei.
În 1969, parohia bisericii armeneşti donează casa Melik, împreună cu terenul din jur, Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti. După o nouă renovare, imobilul va găzdui, începând cu 1971, colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut.
Şi în prezent Muzeul Theodor Pallady adăposteşte colecţia soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, în cadrul căreia se evidenţiază câteva pânze semnate de Theodor Pallady, precum şi un fond important de peste 800 de desene şi gravuri ale pictorului român, reprezentative pentru perioada lui pariziană. Acestea sunt expuse periodic în serii tematice, scrie One.ro.
