1 din 3 | Cele mai puternice armate din lume în 2022. Cine conduce clasamentul: SUA, Rusia sau China?
2 din 3 | Cele mai puternice armate din lume în 2022. Cine conduce clasamentul: SUA, Rusia sau China?
3 din 3 | Cele mai puternice armate din lume în 2022. Cine conduce clasamentul: SUA, Rusia sau China?
Cele mai puternice armate din lume în 2022. Iată topul celor mai puternice armate din lume în acest moment! Cine se află în fruntea clasamentului?
Cele mai puternice armate din lume în 2022. Statele Unite, Rusia și China au cele mai puternice armate din lume în prezent.
Conform estimărilor Global Firepower, Republica Populară Chineză are aproximativ 2,19 milioane de militari activi, având cea mai puternică armată din acest punct de vedere.
Pe când, SUA au mult mai puțin, mai exact 1,4 milioane, însă dacă evaluăm puterea totală a forțelor militare mondiale, numărul armelor, diversitatea lor, industriile care deservesc sistemul militar, stabilitatea financiară, organizarea și bugetul, SUA se află pe primul loc, urmată de Rusia și China.
Aflată pe primul loc în topul mondial Statele Unite are cea mai puternică armată din lume potrivit clasamentului realizat de Global Firepower, în baza PowerIndex, care ține cont de 50 de factori individuali, cum ar fi aparatura militară sau numărul trupelor.
Între cele două forțe, se află Rusia, considerată în prezent cea de-a doua putere militară a lumii, datorită arsenalului ei nuclear.
Armele nucleare sunt poate singura capacitate militară în care Rusia poate fi considerată la egalitate cu SUA. Pe parcursul ultimilor zece ani, patru din 11 submarine nucleare strategice au fost înlocuite cu altele noi și șapte din cele nouă divizii de rachete au fost rearmate cu rachete moderne.
Clasamentul celor mai puternice armate din lume în 2022
Statele Unite ale Americii
- 1.832.000 militari (1.390.000 militari activi, 442.000 rezervişti);
- 13.247 de aeronave (1.957 de avioane de vânătoare, 982 de transportatoare, 774 aeronave speciale, 627 avioane-cisternă, 5.463 de elicoptere);
- 6.612 de tancuri, 45.193 unităţi de artilerie autopropulsată, 1.366 sisteme de rachete cu lansare multiplă;
- 484 nave de război(11 portavioane, 9 portelicoptere, 92 de distrugătoare, 22 corvete, 68 submarine, 10 vase de patrulă)
un stoc de 3750 arme nucleare; - buget pentru apărare: 770.000.000.000 dolari.
Rusia
- 1.350.000 militari (dintre care 850.000 sunt activi şi 250.000 sunt rezervişti, 250.000 paramilitari);
- 4.173 de aeronave (772 de avioane de vânătoare, 739 avioane de atac la sol, 445 transportatoare, 1.543
elicoptere, 132 aeronave speciale, 20 de avioane-cisternă);
- 12.420 de tancuri, 30.112 vehicule blindate, 6.574 unităţi de artilerie autopropulsată, 3.391 sisteme de rachete cu lansare multiplă;
- 6.400 arme nucleare;
- 605 nave de război (1 portavion, 15 distrugătoare, 11 fregate, 86 corvete, 70 submarine, 59 vase de patrulă);
- buget pentru apărare: 154.000.000.000 dolari.
China
- armată de 3.134.000 militari (2.000.000 de militari activi, 510.000 de rezervişti, 624.000 paramilitari);
- 3.285 aeronave (1200 avioane de vânătoare, 371 avioane de atac la sol, 276 transportatoare, 114 aeronave speciale, 3 avioane-cisternă, 281 elicoptere);
- 5.250 tancuri, 35.000 vehicule militare, 4.120 piese de artilerie autopropulsată;
- 777 nave de război (2 portavioane, 1 portelicopter, 41 distrugătoare, 49 fregate, 70 corvete, 79 submarine, 152 vase de patrulă);
- un stoc de 350 arme nucleare;
- buget pentru apărare: 250.240.000.000 dolari.
Pe de altă parte, cu 28 de state membre, NATO deţine cea mai puternică armată din lume, cu 3,37 milioane de militari în serviciu. Astfel, forțele de răspuns ale alianţei, cele care ar interveni rapid în cazul unui eventual conflict militar, cuprind 13.000 de soldați, la care se adaugă alte câteva mii în rezervă.
De aemenea, un proiect foarte de mare amploare și foarte important pentru securitatea statelor membre NATO este scutul antirachetă Aegis, care este găzduit de trei state. În România, la Deveselu, unde există instalate sisteme interceptoare pentru rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. Polonia găzduiește o altă parte a sistemului, în timp ce în Turcia sunt instalate radare şi, cel mai probabil, şi interceptoare pe navele militare.
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
