Cine a fost Sfântul Mina: Rugăciunea făcătoare de minuni și grabnic ajutătoare pe care trebuie să o rostești timp de 40 de zile
Sfântul Mina este prăznuit în Calendarul ortodox pe data de 11 noiembrie. Iată rugăciunea puternică făcătoare de minuni pe care trebuie să o rostești timp de 40 de zile.
Sfântul Mina este celebrat de Biserica Ortodoxă pe data de 11 noiembrie. Romano-catolicii îl serbează pe acest sfânt pe data de 24 noiembrie.
Acesta este sfântul care îi ocrotește pe cei păgubiți și se arată grabnic ajutător celor care au avut parte de nedreptăți în procese, dar și celor care au pierdut ceva sau au fost înșelați.
Cine a fost Sfântul Mina?
Sfântul Mina este de origine egipteană.
Acesta s-a născut în Nakiyos, în apropiere de Memphis în prima jumătate a secolului al III-lea. A rămas orfan când era copil, tatăl lui murind pe vremea când Sf. Mina avea doar 11 ani. Mama sa a murit la doar trei ani după pierderea tatălui său.
El a intrat în armata imperială, dar la 23 februarie 303, pe când Dioclețian a emis primul edict de persecutare a creștinilor, a părăsit armata și s-a retras în în deșert, dedicându-se vieții ascetice.
El l-a întâlnit apoi pe Macarie Egipteanul care i-a spus: „Ce cauți între cer și pământ, Mina, de unul singur? Locul tău este în mijlocul mulțimii ca să ia aminte toți la cuvintele și faptele tale. Ai schimbat o haină de ostaș cu alta, atunci sfârșește pe câmpul de luptă, ca să înviezi ca un învigător fără sabie”.
Sf. Mina a îndeplinit întocmai cuvintele Sfântului Macarie. A părăsit deșertul și a ajuns în Cotyaeum, cel mai apropiat oraș de deșertul în care trăise. Acolo a avut loc o serbare în cinstea zeilor.
Sfântul Mina a mărturisit că este creștin în fața celor ce cinsteau zeii. Atunci, soldații l-au luat și l-au dus înaintea prefectului Pyrrhus și, pentru că a refuzat să renunțe la credința lui în Hristos, i-a fost tăiat capul.
Una dintre minunile Sfântului Mina
Odată, un creștin a mers să se închine la biserica Sfântului Mina și a fost găzduit la o casă de străini. Stăpânul acelei case, știind faptul că găzduitul avea bani în sânul său, s-a sculat în miez de noapte și l-a omorât.
Ulterior, tăindu-l bucăți l-a pus într-o coșniță și a ascuns-o în cămara cea mai ascunsă din casa sa.
Ucigașul se îngrijora, gândindu-se cum, unde și când să se ducă să acundă părțile victimei sale. Sfântul Mina i s-a arătat, întrebându-l pe acesta ce a făcut cu străinul pe care l-a găzduit. Atunci, ucigașul a spus că nu știe nimic.
Sfântul, pogorându-se de pe calul său, a intrat în camera cea mai ascunsă și, găsind coșul, l-a scos, s-a uitat la ucigaș și l-a întrebat: „Cine este acesta?”
De frică, vinovatul a căzut la picioarele Sfântului Mina. Sfântul a pus la loc toate membrele celui ucis și, rostind o rugăciune, a înviat mortul și i-a zis lui: „Dă-i laudă lui Dumnezeu!”
Mortul, ridicându-se ca din somn și gândindu-se la ceea ce s-a întâmplat, a slăvit pe Dumnezeu. După ce s-a ridicat de jos ucigașul, sfântul a luat banii de la el și i-a dat omului pe care-l înviase spunându-i: „Du-te, frate, în calea ta”.
„O, preasfinte și întru tot lăudate, Mare Mucenice Mina, și de minuni făcătorule; primește această rugăciune de la mine nevrednicul robul tău, căci către tine ca la un adevărat izvor de tămăduiri și grabnic folositor și ajutător preaminunat scap eu ticălosul și către sfânt chipul icoanei tale cu lacrimi fierbinți mă rog ție: vezi, sfinte, paguba mea, vezi sărăcia și ticăloșia mea; vezi bubele și rănile
trupului și sufletului meu. De aceea mă rog ție, fericite și sfinte Mina, grăbește de mă ajută cu neîncetatele și sfintele tale rugăciuni și mă sprijinește pe mine robul tău. Ia aminte la suspinele mele și nu mă trece cu vederea pe mine ticălosul și scârbitul, că știu, sfinte al lui Dumnezeu, că de ai și pătimit suferințe grele și chinuri înfricoșătoare de la cei fără de lege pentru dragostea lui Hristos, dar prin acele suferințe astăzi viețuiești luminat și ai aflat dar de la Dumnezeu, fiidcă ne-am încredințat că și după mutarea ta din viața aceasta trecătoare, cine a năzuit la sfântă biserica ta și cu credință ți s-a rugat, nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat pe tine întru ajutor și nu l-ai auzit? Sau cine te-a chemat pe tine, de minuni făcătorule, și tu l-ai trecut cu vederea? Sau cine în pagube fiind și alergând spre ajutorul tău, nu i-ai descoperit paguba lui?
Minunile și ajutorul tău m-au făcut și pe mine ticălosul și scârbitul, ca să alerg la ajutorul tău. Am auzit de neguțătorul acela din pământul Isauriei, care venea la biserica ta spre rugăciuni, nu numai că ai vădit pe ucigașul său și l-ai scos din paguba lui dându-i îndărăt punga cu galbeni; dar, o! minune, că și din mort și tăiat în bucăți, tu l-ai vindecat și l-ai făcut sănătos.
Asemenea și lui Eutropie, din mare i-ai scos sluga cu vasul cel de aur ținut în mâini, fiindcă îl făgăduise bisericii tale. Tot așa și femeia Sofia, care venea spre închinare în sfânt locașul tău, nu numai că a fost izbăvită de ostașul acela ce o silea spre păcat, dar și pe ostaș, după cuviință l-ai certat. La fel și șchiopul care venea la sfântă biserica ta spre închinare, cu rugăciune îndată l-ai tămăduit. Asemenea și femeii celei mute, i-ai deschis graiul și vorbea curat. De asemenea atunci când evreul dăduse prietenului său creștin o pungă cu glabeni, pe care creștinul tăgăduia că a primit-o, jurând pentru aceasta chiar în biserica ta, tu nu numai că ai izbăvit pe creștin de jurământ, dar și evreul, văzând minunea ta, a crezut întru tine și a venit la credința creștină. Aceste minuni ale tale, sfinte, m-au făcut și pe mine a crede că la orice facere de bine ești gata ajutător și grabnic folositor și minunat. De aceea încredințat sunt că tot cel ce aleargă la tine, cerând cu credință ajutor, nu-l treci cu vederea. Pentru aceasta și eu cred că tu același ești, sfinte, ca atunci și astăzi, că oricine a alergat la tine nu s-a întors neajutat. Pentru aceeea și eu acum, fiind scârbit și în pagubă, alerg la tine cu credință și cu lacrimi, îngenunchind, și mă rog ție, Sfinte și Mare Mucenice Mina, ca să te rogi pentru mine păgubașul și scârbitul, lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Celui ce n-a trecut cu vederea rugăciunea ta cea mucenicească, ci te-a ascultat și te-a întărit și te-a primit în cereștile locașuri. Către Acela roagă-te ca să fiu și eu ajutat și miluit pentru rugăciunile tale, și din pagube și necazuri izbăvit, ca să laud și bine să cuvântez și să slăvesc întrutotlăudatul și preaputernicul nume al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”