In articol:
- Han Kang, recompensată cu premiul Nobel pentru Literatură 2024
- Cine este scriitoarea Han Kang și ce cărți a publicat
Han Kang, recompensată cu premiul Nobel pentru Literatură 2024
Han Kang, laureata din acest an a fost recompensată pentru "pentru proza sa poetică intensă care confruntă traumele istorice şi expune fragilitatea vieţii umane", precizează
Prima reacție a scriitoarei Han Kang după primirea Nobelului pentru Literatură: "Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc", a scris ea pe X/Twitter:
"În opera sa, Han Kang se confruntă totodată cu seturi invizibile de reguli şi, în fiecare dintre lucrările sale, are o conştiinţă unică a legăturilor dintre trup şi suflet, dintre cei vii şi cei morţi, iar prin stilul său poetic şi experimental a devenit un inovator în proza contemporană", a declarat Anders Olsson, preşedintele Comitetului Nobel pentru literatură.
Cine este scriitoarea Han Kang și ce cărți a publicat
Scriitoarea Han Kang s-a născut în 1970 în oraşul sud-coreean Gwangju înainte de a se muta cu familia la Seul, la vârsta de nouă ani.
Ea provine dintr-un mediu social cu profunde afinităţi literare, tatăl său fiind un romancier apreciat. Pe lângă scris, Han Kang s-a dedicat totodată artei şi muzicii, un amănunt care se reflectă în întreaga sa creaţie literară.
Han Kang și-a început cariera în 1993 odată cu publicarea unor poezii în revista Literature and Society. Debutul ei în proză s-a produs în 1995 cu colecţia de nuvele "Love of Yeosu", urmată la puţin timp după aceea de alte lucrări în proză, atât romane cât şi nuvele.
Printre cele mai importante romane ale lui Han Kang se numără volume precum "Your Cold Hands" (2002), care conţine dovezi evidente ale interesului scriitoarei Hang Kang pentru artă.
Marele ei succes pe plan internaţional s-a produs odată cu romanul "The Vegetarian", publicat în coreeană în 2007 şi recompensat, după ce a fost tradus în engleză, cu prestigiosul premiu Man International Booker în 2016.
Scrisă în trei părţi, cartea descrie consecinţele violente care apar atunci când protagonista sa, Yeong-hye, refuză să se supună normelor de consum alimentar.
n cele din urmă, este internată într-o clinică psihiatrică, de unde sora ei încearcă să o salveze şi să o readucă la o viaţă "normală". Cu toate acestea, Yeong-hye se afundă tot mai mult într-o stare psihotică exprimată prin "copaci în flăcări", un simbol pentru un regn vegetal pe cât de atrăgător, pe atât de periculos.
O carte bazată mai mult pe intrigă este "The Wind Blows, Go" din 2010, un roman amplu şi complex despre prietenie şi artă, în care durerea şi dorinţa de transformare sunt puternic prezente.
Empatia aproape fizică a scriitoarei Han Kang pentru poveştile de viaţă extreme este întărită de stilul său metaforic tot mai încărcat. Romanul său "Greek Lessons" din 2011 este un portret captivant al unei relaţii extraordinare între două persoane vulnerabile.
O tânără care, în urma unui şir de experienţe traumatizante, şi-a pierdut capacitatea de a vorbi dezvoltă o conexiune cu profesorul ei de greacă veche, care îşi pierde la rândul lui vederea. Din defectele lor respective, se înfiripă o fragilă poveste de dragoste. Cartea este o frumoasă meditaţie despre pierdere, intimitate şi condiţiile supreme ale limbajului.
În romanul "Human Acts" din 2016, Han Kang foloseşte de această dată ca fundament politic un eveniment istoric care s-a produs în oraşul Gwangju, unde ea însăşi şi-a petrecut copilăria şi unde sute de studenţi şi de civili neînarmaţi au fost fost ucişi în timpul unui masacru comis de armata sud-coreeană în 1980, potrivit Agerpres.
Citeste si: Anunț pentru pensionarele din țară. Cum arată calendarul pensiilor pentru luna decembrie- kfetele.ro
În volumul "The White Book" din 2016, stilul poetic al scriitoarei Han Kang domină din nou. Cartea este o elegie dedicată persoanei care ar fi putut fi sora mai mare a eului narativ, dar care a decedat la doar câteva ore după naştere.
Un alt punct culminant al carierei scriitoarei sud-coreene este cartea sa recentă "We Do Not Part" din 2021, care, din perspectiva imaginilor sale cauzatoare de durere, este strâns legată de "The White Book". Povestea se desfăşoară în umbra unui masacru care a avut loc la sfârşitul anilor 1940 pe insula Jeju din Coreea de Sud, unde zeci de mii de oameni, printre care copii şi bătrâni, au fost împuşcaţi sub suspiciunea de a fi colaboratori.
Cartea portretizează procesul de doliu comun al naratoarei şi al prietenei sale Inseon. Acest roman, care vorbeşte atât despre cea mai profundă formă de prietenie, cât şi despre durerea moştenită, evoluează cu mare originalitate între imaginile de coşmar ale visului şi înclinaţia literaturii martorilor de a spune adevărul.