Ciorbă de potroace. Rețeta care te pune pe picioare după o noapte lungă
Ciorba de potroace este una din cele mai tipice ciorbe românești. Ingredientele pot să difere un pic de la o regiune la alta. Acrirea se bazează la această supă mereu pe zeamă de varză. Se pot folosi potroace de curcan, gâscă, pui sau rață.
Author: Raluca Ionita marți 18 februarie 2020 , 00:16
- 2,5 litri de apă sau supă de carne de pasăre - 500 ml zeamă de varză - 1 kg măruntaie de pasăre (aripi, picioare, gât, pipotă etc.) - zarzavat de supă (2 cepe, 1morcov, ¼ de țelină, ½ păstârnac, ¼ de praz) - 1 ardei roșu - 2 roșii (după preferințe) - 4 linguri cu orez - verdeață (leuștean, mărar, pătrunjel) - ulei sau seu de porc - smântână sau iaurt -
sare și piper negru - opțional 2 gălbenușe de ou.
Ciorbă de potroace. Mod de preparare
Ciorbă de potroace. Măruntaiele tăiate în bucăți potrivite se fierb în apă ușor sărată sau bulion, adăugând zarzavatul tăiat felii precum și orezul ales și spălat, un sfert de oră înainte de sfârșit.
Într-o oală separată se prăjesc cepele, ardeiul (și roșiile), tăiate fin, cu o lingură de ulei sau untura de porc, apoi se adaugă supa cu toate ingredientele și se potrivește cu seamă de varză, sare și piper negru.
Smântâna (sau iaurtul) se bate cu gălbenușele de ou și două linguri de apă rece și apoi se amestecă cu un polonic de ciorbă fierbinte, după care se răstoarnă în oală. În cazul în care nu se folosesc ouă, în ciorbă se poate pune o lingură de smântâna înaintea servitului.
La ciorba de potroace borșul este înlocuit de zeamă de varză. Fără zeamă de varză nu există ciorba de potroace.
Ciorba reprezintă în bucătăria tradițională românească unul dintre felurile principale de mâncare care se servesc la dejun (rareori la cină) la începutul mesei, după gustare.
Ciorba este un preparat lichid din legume, verdețuri respectiv legume și carne sau pește, obținut prin fierberea bucăților de carne, tăiate la dimensiuni mici, cu diferite legume, dregerea cu diverse ingrediente: ou, smântână, iaurt, rântașuri obținute prin rumenirea făinii din diverse cereale și după preferință acrirea cu oțet alimentar, borș, suc de lămâie sau sare de lămâie, suc de roșii, corcodușe, zarzăre
ori zeamă de varză.
Pentru ciorbele de post se fierb legumele fără carne și se acresc. Ca verdeață, la ciorbe se folosește pătrunjelul cu excepția ciorbelor ardelenești la care specific zonei este tarhonul, iar la ciorba de burtă nu se adaugă verdeață.
Ciorba de burtă se acrește cu oțet alimentar. Ciorba de potroace se acrește cu moare de varză. Ciorba à la grecque se acrește cu lămâie, potrivit wikipedia.org.
Denumire de "ciorbă"
În turcește bine-cunoscuta fiertură poartă numele de çorba, cuvânt provenit din arabul šorba (šarâb). Ciorba a ajuns pe masa românilor dintr-un capriciu istoric, fiind fiartă, mai întâi, în ceaunele și cazanele trupelor de spahii ale Imperiului Otoman.
În Moldova, ciorba se acrește de obicei cu borș obținut din fermentarea tărâțelor și se numește la fel, borș.