Colivă. Rețeta tradițională a bunicii
Colivă. Coliva tradiţională este preparatul simbol prezent la toate ceremoniilor religioase, închinate celor plecați dintre noi.
Colivă. Reprezintă trupul celui dispărut, deoarece hrana principală a trupului omenesc este grâul, ingredient din care se fac și pâinea și coliva. Mai jos am structurat rețeta pentru coliva tradițională. Ingrediente necesare și mod de preparare pas cu pas.
- 500 g arpacas
- 350 g zahar
- 350 g nuca
- 6 pliculete zahar vanilat
- 5 lingurite coaja de lamaie
- 100 g stafide
- 1 pachet zahar pudra pentru ornat
Pentru început, se spală arpacaşul şi se pune în apă rece la fiert. Spre deosebire de orice rețetă cu orez, pentru a face rețeta de coliva tradițională ai nevoie de trei ori şi jumătate mai multă apă decât arpacaş.
Se fierbe încet, la foc foarte mic, circa o oră, până ce bobul de arpacaş crapă sau „înfloreşte'.
Între timp, se alege nuca și se separă câţiva mieji mai frumoşi pentru ornat. Se dă prin maşina de tocat sau se macină.În arpacașul care este la foc mic se adaugă zahărul şi un praf de sare şi se amestecă mereu, ca să nu se lipească de fundul vasului. Când arpacașul pentru coliva tradițională este fiert, se dă deoparte şi se lasă la răcit, eventual cu un prosop curat umezit pus deasupra, ca să nu prindă coajă foarte groasă.
Arpacașul bine fiert se lasă peste noapte.Dimineaţa începe prepararea propriu zisă a rețetei de colivă. Acum se amestecă arpacașul cu nuca, zahărul vanilat, coaja de lămâie, stafide, și orice alte ingrediente îți mai sunt pe plac.
După ce ai încorporat bine toate ingredientele, coliva tradițională se pune într-o farfurie lată și se ornează. Deasupra se poate presăra cacao, nucă de cocos și se pot așeza bomboane și nucă.
Citeste si: Scovergi ca la bunica. Rețeta mai puțin cunoscută pentru un desert românesc delicios
Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro
Chiar dacă face parte din cultul religios creștin ortodox, trebuie menționat și faptul că acest preparat își are originile în vremuri foarte îndepărtate, încă din antichitate, când grecii antici ofereau ca ofrandă zeilor grâu fiert cu miere de albine.
Astfel, acestui obicei laic au început să i se atribuie și un puternic caracter religios. Astfel, grâul a căpătat o nouă semnificație, care se referă la faptul că după ce este curățat și pus la fiert acesta simbolizează trupul celui care părăsește lumea, după ce toată
viața s-a hrănit cu pâine (grâu), ipostază prezentă chiar și în rugăciunea ”Tatăl nostru” prin versul ”Pâinea noastră cea de toate zilele”. Pe de cealaltă parte, mierea simbolizează viața veșnică, care se presupune că va fi dulce și liniștitoare.Mai mult decât atât, în momentul în care grâul este pregătit, este bine să fie spălat în nouă ape. Potrivit tradiției, acest proces simbolizează cele nouă cete îngerești.
Legătura dintre colivă și biserică
Coliva este elementul absolut necesar pentru pomenirea morților. Pentru fiecare slujbă de înmormântare sau parastas, credincioșii aduc la biserică o colivă și o sticlă de vin, pentru a fi sfințite. Acest obicei a fost atât de mult transmis din generație în generație, încât cu greu ne mai putem aminti de unde a pornit.
Minunea Sfântului Teodor Tiron este evenimentul care include coliva în practica Bisericii. Aceasta a avut loc la aproximativ 50 de ani de la moartea sfântului, în în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363).
Împăratul era cunoscut pentru persecuțiile aduse creștinilor, însă cea mai gravă faptă a sa a fost să poruncească să stropească toate proviziile din piețele alimentare ale Constantinopolului, cu sângele jerfit idolilor păgâni, în prima săptămână a Postului Mare. Astfel, Sfântul Teodor i-a apărut în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului (360-370), căruia i-a spus să anunțe toți creștinii să nu cumpere nimic din piețe, ci să consume grâu fiert cu miere (coliva de astăzi).
După acest eveniment, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron a fost rânduită în calendar în prima sâmbătă a Postului Mare, mai precis pe vremea Patriarhul Nectarie al Constantinopolului (381-397). De atunci și până astăzi, în prima sâmbătă a Postului Mare, se face pomenirea morților și pomenirea Sfântului Teodor Tiron, potrivit doxologia.ro.
Citeste si: Horoscop primăvară 2020. Ce zodii vor avea o primăvară de vis
Coliva este un aliment cu o simbolistică aparte și cu o puternică încărcătură spirituală. Aceasta simbolizează Biserica, adică toți creștinii, uniți de aceeași credință în Dumnezeu. Chiar și în timpul sfințirii sale are loc un amplu proces ritualic.
În momentul în care preotul cântă „Veșnică pomenire” credincioșii țin coliva împreună cu preotul și o leagănă de sus în jos. Acest lucru înseamnă linia de legătură dintre cer și pământ, coliva fiind aici elementul de legătură dintre cele două lumi. Cei care nu pot atinge în mod direct platoul cu colivă, ating cu mâna pe cei din fața lor.