Comisia de la Veneția, raport despre anularea alegerilor prezidențiale din România: "Deciziile nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate"
Comisia de la Veneţia a publicat, luni, 27 ianuarie, un raport cu privire la anularea alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie 2024 din România. Instituția consideră că „deciziile nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate”, însă își declină competenţa de a se pronunţa asupra deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR).
Comisia de la Veneţia precizează că, deşi anularea alegerilor trebuie să fie întemeiată pe încălcarea legii, trebuie avut în vedere faptul că instanţele constituţionale pot avea competenţa de a evalua constituţionalitatea legislaţiei electorale şi de a invalida alegerile.
Comisia de la Veneția a răspuns unei întrebări adresate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei: "În ce condiții și în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”
Chiar dacă își declină competența pentru a judeca deciziile CCR, Curtea de la Veneția a precizat, totuși, că "deciziile ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate".
"Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este dificilă. Deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se spune în raportul Comisiei de la Veneția.
Precizări esențiale din partea Comisiei de la Veneția
„Având în vedere consecinţele grave ale anulării unui scrutin, libertatea de apreciere a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată şi limitată de condiţiile prevăzute de lege. În această privinţă, se atrage atenţia asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneţia- care rămâne valabilă- de îmbunătăţire a legislaţiei privind anularea rezultatelor alegerilor”, menţionează Comisia.
De regulă, alegătorii trebuie să aibă încredere că votul lor este decisiv. Anularea unei părţi a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanţe excepţionale (principiul ultima ratio) Pe de altă parte, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient şi prevede, în special, că „organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregularităţile ar fi putut afecta rezultatul”- precizează Comisia de la Veneţia, care adaugă: „Standardele internaţionale nu impun şi nici nu interzic în principiu deciziile ex officio ale curţilor constituţionale.
Ţinând cont de faptul că instanţele, inclusiv instanţele constituţionale, sunt caracterizate de a fi reactive, nu de a stabili agenda, Comisia de la Veneţia este de părere că puterea instanţelor constituţionale de a invalida alegerile ex officio- dacă există- ar trebui să fie limitată la circumstanţe excepţionale şi clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor”, punctează raportul.
„În conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), procesul decizional privind contestarea rezultatelor alegerilor trebuie să fie însoţit de măsuri adecvate şi garanţii adecvate şi suficiente care să asigure, în special, că orice arbitrariu poate
fi evitat. Procedura trebuie să fie echitabilă şi obiectivă şi să garanteze o decizie suficient de motivată; reclamanţii trebuie să aibă posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere şi de a prezenta orice argumente pe care le consideră relevante pentru apărarea intereselor lor; deciziile trebuie luate în termene rezonabile”, adaugă Comisia de la Veneţia.
Cum a fost receptat la București raportul Comisiei de la Veneția pe tema anulării alegerilor
Receptarea opiniei venite de la Comisia de la Veneția a fost variată, în funcție de partea baricadei politice în care se află comentatorii de la București.
"Raportul Comisiei de la Veneția confirmă ca soluția CCR de anulare a alegerilor prezidențiale este atributul instanței de control constituțional, chiar dacă au fost voci care i-au contestat acest drept", a precizat Alina Gorghiu, fostul ministru al Justiției în guvernul Ciolacu 1.
Potrivit senatoarei PNL, decizia CCR a fost luată ținând cont de situația excepțională din momentul respectiv, generată de informațiile din CSAT legate de vicierea rezultatului procesului electoral din partea unuia din competitori în alegerile prezidențiale, context la care face referire expres și Comisia de la Veneția.
Liderul liberal Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, consideră că fraza cheie a Comisiei de la Veneția este următoarea: "este atributul instanței de control constituțional să anuleze alegerile în condiții excepționale".
Elena Lasconi, candidata USR care se calificase în turul doi al alegerilor prezidenȚiale din 2024, este de părere că raportul Comisiei de la Veneția spune ceea ce a afirmat și ea din primul moment: CCR ar fi făcut un abuz, iar democrația în România este pusă la grea încercare.
"Mi s-a spus că greșesc, că sunt subiectivă, că am un interes personal atunci când, din primul moment, am atras atenția că democrația noastră este în pericol dacă CCR devine stat în stat. Și, în ciuda atacurilor constante, am continuat să spun ADEVĂRUL, să lupt pentru ceea ce este CORECT! Voi lupta în continuare pentru a scoate adevărul la lumină, pentru a face ceea ce este corect, dar nu neapărat mai simplu", a explicat Lasconi pe Facebook.
Șefa POT: "Turul doi al alegerilor prezidențiale trebuie reluat!"
Anamaria Gavrilă, președinta formațiunii parlamentare POT, consideră că Comisia de la Veneția "a dat dreptate românilor".
"Turul doi al alegerilor prezidențiale trebuie reluat! Un punct esențial al raportului subliniază necesitatea unei instituții unde să poți contesta deciziile de anulare a alegerilor. În România, nu avem o astfel de instituție", spune lider partidului care îl susține pe Călin Georgescu.
Potrivit lui Gavrilă, raportul Comisiei mai subliniază că nu Curtea Constituțională este instituția care ar fi trebuit să ia o decizie atât de importantă, ci Autoritatea Electorală Permanentă, mai arată șefa POT.
Călin Georgescu, la hora micii uniri, alături de soția sa
