Crăciunul pe stil vechi 2023-2024. Când sărbătoresc Nașterea Domnului ortodocșii pe stil vechi
Când are loc Crăciunul pe stil vechi? Află pe ce dată și cum sărbătoresc ortodocșii Nașterea Domnului pe stil vechi. Ce tradiții și obiceiuri există pentru această sărbătoare?
În Calendarul ortodox, sărbătoarea Crăciunului, Nașterea Domnului, are loc pe data de 25 decembrie, în fiecare an. Aceasta este una dintre cele mai importante sărbători din întreg anul.
Totuși, unii creștini ortodocși aleg să sărbătorească Crăciunul pe stil vechi. Iată pe ce dată se sărbătorește Crăciunul pe stil vechi și care sunt popoarele care au adoptat această zi de sărbătoare.
Când se sărbătorește Crăciunul pe stil vechi? Mulți ortodocși celebrează Nașterea Domnului pe această dată
Crăciunul pe rit vechi se sărbătorește pe data de 7 ianuarie, an de an. Peste 200 de milioane de creștini ortodocși sărbătoresc la această dată Nașterea Domnului, în țări precum Ucraina, Rusia, Kazahstan, Moldova, Belarus, Serbia, Macedonia de Nord și Muntenegru. Pe această dată se celebrează Crăciunul și în Egipt, Etiopia, Liban și Eritreea.
Crăciunul pe rit vechi se sărbătorește pe data de 7 ianuarie, deoarece calendarul iulian (cel pe stil vechi) este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a adoptat noul calendar, calendarul gregorian folosit și în zilele noastre, pe 1 octombrie 1924.
Totodată, creștinii pe rit vechi sărbătoresc trecerea în Anul Nou în noaptea de 13 spre 14 ianuarie.
Chiar și în România se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi, în comunitățile de ruși, sârbi, ucraineni, în Moldova, Dobrogea și Banat. Totodată, sărbătorile de iarnă încep pe 7 ianuarie și pentru basarabeni, potrivit Hotnews.
Ce tradiții și obiceiuri există pentru Crăciunul sărbătorit pe stil vechi?
Tradițiile și obiceiurile Crăciunului pe stil vechi sunt încă păstrate în mai multe țări și mai multe zone ale României. Spre exemplu, în Arad, comunitatea de sârbi au păstrat obiceiurile și tradițiile aferente acestei sărbători, generație de generație.
În Ajun de Crăciun, creștinii participă la aprinderea badnjak-ului ori a stejarului din curtea bisericii.
Tradiția ne spune că focul va purifica participanții și le va oferi putere. Totodată, răul va fi eliminat. Este bine ca flăcările să fie cât mai mari și scânteile cât mai multe pentru ca Anul Nou să vină cu bogății.
După această ceremonie, credincioșii mănâncă fasole bătută și beau țuică fiartă, iar după arderea completă a lemnului, ei merg să colinde prin vecini. Odată ce revin la casele lor, ei se așează la masă și atunci când răsare prima stea pe cer, iau „Cine Sfântă”.
Cei ce sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi au grijă să pună pe masa de Ajun 12 feluri de mâncare, fiecare dintre acestea reprezentând câte un apostol. Printre preparatele vedetă se numără grâul fiert cu nucă, compotul de prune afumate și sarmalele de post cu hribi.
În sfânta zi de Crăciun, credincioșii pregătesc mâncăruri tradiționale cum ar fi haladetul, o piftie cu rețetă specială, lapsa (tăieței fierți în supă de pui) și vareniki (colțunași cu brânză).
În această zi, creștinii pun sub masa de față bani și fân pe care îi păstrează până la Boboteaza pe rit vechi, care pică pe 19 ianuarie.