670 de mii de români au restanţe mari la bănci şi IFN-uri. Sunt din ce în ce mai multi, de la o lună la alta. Creşterea ROBOR, a monedei unice europene, dar şi cheltuielile din decembrie golesc buzunarele românilor. Chiar şi aşa, mulţi se înhamă şi acum la credite
In cazul bugetului nostru, pericolul major este reprezentat de ROBOR pentru dobanzi si euro pentru preturi si facturi. Uite-asa, frunzele, pardon, banii, s-ar putea sa se scuture mult mai repede.
In acest fel, 670 de mii de romani au deja restante la banci si IFN_uri.
4,32 de miliarde de lei reprezinta totalul datoriilor care, atentie, depasesc 90 de zile de intarziere.
ROBOR-ul a ajuns la cea mai ridicata valoare din ultima perioada, iar euro a depasit pragul psihologic de 4 lei si 60 de bani. Chiar daca moneda euro a scazut usor astazi, previziunile nu sunt tocmai fericite.
Acesta este doar un prim impact. In perioada urmatoare este probabil ca numarul rau platnicilor sa creasca, mai cu seama ca vin problemele cu intretinrea, cu cheltuielile pentru iarna. Iar indicele ROBOR nu da semne ca se va reduce in perioada urmatoare.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Cu toate aceste scumpiri la credite, Datele oficiale furnizate de Banca Nationala a Romaniei arata ca, in octombrie, numarul creditelor acordate in lei, fie ele de consum sau ipotecare, a crescut fata de luna septembrie.
Se poate ca parte din banii imprumutati de la banci sau de la institutii financiare sa fie chiar pentru mancare??
3 lei la fiecare 10. Asta inseamna ca 30,2 la suta din cosul de conum al romanilor este reprezentat de alimente si bauturi nonalcoolice.
Suma alocata de romani pentru mancare este dubla fata de media europeana. Unde mai pui ca vine luna decembrie. Deci, alte cheltuieli. Iata cum arata bugetul alocat in tara noastra, pe regiuni...
Situatia din prezent pare a fi un paradox.
Consumam tot mai mult, desi preturile sunt din ce in ce mai mari, iar salariile.... aceleasi, cu risc de micsorare chiar de la 1 ianuarie 2018.
In plus... mare parte din produsele cumparate vin din afara tarii.
Nu este stimulata productia noastra nationala, fapt pentru care nu apar locuri de munca, tinerii pleaca, iar noi, cei care ramanem trebuie sa platim taxe tot mai mari. Pe de-oparte exista o crestere a ratei de schimb, combinata cu o crestere a inflatiei.
Inflatia estimata la valori tot mai mari de BNR, dar in marja prevazuta, fie ea chiar si maxima, ne arata o realitate sumbra. Ajungem sa platim din ce in ce mai mult pe aceeasi cantitate de produse.
