In articol:
Cristian Rîmbu nu a fost un simplu interpret al naiului, ci și un maestru al meșteșugului prin care se confecționează instrumentele muzicale tradiționale.
Moartea sa prematură a lăsat un gol imens atât în sufletele celor care l-au cunoscut, cât și în cultura județului Botoșani, potrivit Romania TV.
Cine a fost Cristian Rîmbu
Născut în Republica Moldova, la 7 februarie 1975, maestrul Cristian Rîmbu, a fost de mic atras de frumusețea lemnului și dornic de a învăța să-l modeleze.
A deslușit arta de a sculpta în lemn, în Maramureș stabilindu-se în județul Botoșani, unde a început să realizeze o serie de sculpturi cu motive tradiționale din diferite zone ale țării.
A simțit însă că nu este de ajuns doar să dai o formă lemnului ci trebuie sa-l faci să-ți și vorbească. Așa a reușit prin muncă și studiu să descifreze tainele instrumentelor tradiționale românești.
S-a specializat în realizarea de fluiere, naiuri și cavale autentic românești, acordate profesional dar care păstrează sunetul curat care ieșea din fluierul ciobanilor de altădată.
Pe lângă faptul că maestrul Cristian Rîmbu a făurit cu dragoste și pasiune instrumentele muzicale, el a avut și darul de a cânta la ele, interpretând melodii alese din folclorul românesc.
Sutele de instrumente care au ieșit din atelierul său au ajuns la mari interpreți din țară, la școlile de muzică, la diferite ansambluri populare și la copiii care au dorit să învețe să cânte melodii românești.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Maestrul Rîmbu a declarat presei locale că ”fluierele și naiurile ne-au ajutat să trecem mai ușor peste necazuri și să ne aducă bucurii".
Despre arta confecționării de naiuri și fluiere, Cristian Rîmbu spunea: "Sunt fluiere care dacă ai grijă țin și 100 de ani. Eu le fac cu mare sârguință, din lemn de prun, de fag, de nuc, însă lemnul de prun este ceva deosebit. Nu se fac oricum, doar din inima prunului, după ce se usucă foarte bine, natural fără aparate de uscat. A poi se tratează cu uleiuri, cu rășini, să aibă dulceață la sunet. Am lemnele așezate la uscat pe ani, că nu poți lua un lemn de prun sau de orice altă soi și să-l faci instrument dacă nu a trecut un timp".