Criza din Republica Moldova s-a accentuat după ce preşedintele prorus a fost demis din funcţie şi înlocuit cu premierul, un adversar politic, care a dizolvat imediat Parlamentul şi a convocat alegeri legislative anticipate, relatează AFP.
În această fostă republică sovietică, a avut loc, duminică, una dintre bulversările politice ale cărei obişnuite a devenit, un punct culminant al unei crize care a început cu alegerile legislative din februarie, în urma cărora nu a apărut o majoritate parlamentară clară.
După luni de zile de negocieri în vederea formării unui guvern, Partidul Socialist (PRM) al preşedintelui prorus Igor Dodon a încheiat sâmbătă un acord de coaliţie cu alianţa proeuropeană ACUM a Maiei Sandu.
Obiectivul acestei alianţe era clar, şi anume să îndepărteze Partidul Democrat (PDM) condus de către oligarhul controversat Vlad Plahotnuc, acuzat, într-o declaraţie, că este vinovat de ”toate relele” din Republica Moldova şi suspectat că trage sforile puterii moldoneze de ani de zile.
Problema este că Curtea Constituţională (CC) a cerut vineri dizolvarea Parlamentului şi organizarea unor noi alageri, din cauza imposibilităţii formării unui Guvern în termen de trei luni după scrutin.
Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului, iar CC a decis duminică dimineaţa să-l suspende din funcţie.
Premierul Pavel Filip, membru PDM, a devenit preşedinte în exerciţiu. El a dizolvat Parlamentul şi a convocat alegeri legislative la 6 septembrie.
Din 2016, preşedintele moldovean este ales prin sufragiu universal, însă nu se ştia duminică dacă Filip urmează să convoace noi alegeri prezidenţiale.
Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro
La ultimele alegeri legislative, PDM s-a clasat abia al treilea, după PSM şi Alianţa ACUM. În baza voturilor pe plan local, el a reuşit însă să formeze al doilea cel mai important grup parlamentar, cu 30 de deputaţi. PSM a obţinut 35 de mandate, iar ACUM 26.
”PAS DISPERAT”
Igor Dodon a denunţat pe pagina sa de Facebook un ”pas disperat” şi o tentativă de ”preluarea puterii” de către Plahorniuc. El a evocat, de asemenea, ideea organizării unor ”manifestaţii publice” împotriva PDM.
Guvernul pe care l-a format sâmbătă este susţinut de ”o majoritate zdrobitoare a cetăţenilor”, a apreciat el, cerând comunităţii internaţionale să intervină în favoarea unui ”transfer paşnic al puterii” între PDM şi coaliţia pe care a format-o el.
Vlad Plahotniuc a denunţat o ”lovitură de stat” după formarea coaliţiei, sâmbătă.
Duminică, mii de susţinători ai lui Plahotniuc au manifestat în centrul Chişinăului. Maşini au fost închiriate de PDM pentru a transporta manifestanţii, iar o prezenţă poliistă masivă era vizibilă.
”Vom merge la alegeri la 6 septembrie şi contăm pe încrederea publicului”, a declarat în cursul acestei manifestaţii Plahotniuc, adăugând că Dodon nu este, în opinia sa, ”demn să ocupe postul de preşedinte”.
Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a declarat, într-un comunicat, că Uniunea Europeană (UE) a luat ”notă de deciziile adoptate (sâmbătă) de parlamentul Republicii Moldova”, s-a declarat pregătită să ”coopereze cu guvernul democratic legitim” şi a îndemnat toate părţile ”la calm şi reţinere” după evenimentele de duminică.
Citeste si: VIDEO Ce a surprins Igor Cuciuc la mormântul fiicei sale: "Puișorul nostru"- radioimpuls.ro
Statele Unite au îndemnat ”toate partidele moldovene să dea dovadă de reţinere şi să se pună de acord asupra drumului de urmat pe calea dialogului politic”.
Preşedintele României vecine, Klaus Iohannis, a îndemnat la rândul său la un ”dialog responsabil între toate forţele politice”.
Republica Moldova, o ţară cu 3,3 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, se confruntă cu crize politice repetate.
Ales preşedinte în decembrie 2018, Igor Dodon nu a putut să conteze pe un guvern care să-i fie loial şi a fost suspendat deja în mai multe rândui de Curtea Constituţională, din cauză că a refuzat să promulge legi adoptate de Parlament.
Ţara se cofruntă, de asemenea, cu scandaluri politico-financiare, după descoperirea în 2016 a ”dispariţiei” a aproape unui miliard de dolari- adică aproximativ 15% din PIB-ul moldovean- din trei bănci.
