Cum a murit, de fapt, Aurel Vlaicu. Acesta a fost pionierul aviaţiei româneşti
Aurel Vlaicu a murit pe data de 13 septembrie 1913 în localitatea Băneşti, de lângă Câmpina. Acesta a pornit într-un zbor de traversare a munților, dar a vrut să aterizeze pentru că nu avea înălţimea corespunzătoare. Un curent de aer a determinat prăbuşirea de la o înălţime de 50 de metri.
Aurel Vaicu s-a născut pe data de 19 noiembrie 1882 în comuna Binţinţi, de pe Valea Mureşului, în apropiere de Deva. Acesta a fost cel mai mare din cei opt copii ai familiei de plugari Dumitru şi Ana Vlaicu.
Au trecut 109 ani de la trecerea în neființă a lui Aurel Vlaicu
Pe data de 13 septembrie 1913, lângă Câmpina, se stingea din viață unul dintre pionierii aviației mondiale. Ardeleanul Aurel Vlaicu a încercat să traverseze Munții Carpați, o perfomanță remarcabilă pentru aparatul de zbor pe care îl inventase. În Munții Carpații Meridionali, Aurel Vlaicu s-a prăbușit cu avionul său. Au trecut 109 ani de la acest eveniment tragic.
Cum a murit, de fapt, celebrul inginer și aviator român
Aurel Vlaicu decide să zboare peste Carpaţi la Orăştie, unde se desfăşurau Serbările Societăţii Astra. Zborul avea să i se curme la data de 13 septembrie 1913 prin accidentul de la Băneşti.
,,Aurel Vlaicu a decolat, după ora 14,30, de pe aerodromul Cotroceni şi, după ce a aterizat în nord de Ploieşti, pentru a-şi alimenta avionul, şi-a continuat zborul spre Braşov. În momentul plecării, i-a asigurat pe cei doi colaboratori ai săi. G. Magnani şi C. Silişteanu, care îl urmăreau cu maşina, că dacă nu va reuşi să ia o înălţime corespunzătoare, va ateriza, lângă şosea, pentru ca ei să-l poată vedea...
Renunţând la trecerea în zbor a munţilor din cauza faptului că nu a pututu atinge înălţimea pe care o considera necesară, după ce a depăşit Câmpina, Vlaicu se întoarce cu uin viraj larg şi începe să coboare, căutând un loc de aterizare convenabil pe câmpia spre Ploieşti. Când mai avea 50 de metri până la sol, o rafală de aer îl surprinde pe Vlaicu în momentul aterizării şi-l izbeşte de pământ cu o aripă, fără a fi putut para această prăbuşire, fapt care a atras moartea sa pe loc“, a declarat Paul Ștefănescu.
La nivel național a fost declarat doliu. Cortegiul funerar a fost format din patru care funevre cu flori şi coroane, urmate de carul funebru al garnizoanei Bucureşti, ce purta coşciugul lui Vlaicu.
Medicul lui Vlaicu, V. Hâncu, considera că starea sănătăţii acestuia a dus la prăbuşirea sa şi că probabil a murit în aer, în urma unui atac de cord. Aurel Vlaicu suferea de o boală de rinichi şi era epuizat fizic.