Vanatorii de comori au "periat" sute de ani terenul din jurul cetatilor dacice din muntii Orastiei, iar multe din piesele gasite au ajuns sa se vanda in strainatate pe zeci de mii de dolari. Specialistii spun ca doar o mica parte a acestei averi istorice a fost recuperata.
In ultimii ani, de cateva ori, autoritatile au expus o parte din acest tezaur care reprezinta probe in dosarele de braconaj arheologic.
Si in aceste zile, in Sala Unirii de la Alba Iulia au fost aduse si expuse doua bratari si 300 de monede, care sunt probe intr-un proces aflat pe rolul unei instante din Deva. Conform Agerpres, la inceputul anului trecut Augustin Lazar, actualul procuror general al Romaniei, la vremea respectiva seful Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, a afirmat ca autoritatile romane au indicii si probe concrete cu privire la existenta a inca 11 bratari dacice de aur, pe langa cele 13 recuperate pana in prezent, pentru unele dintre artefactele respective
Specialistii sustin ca bratarile dacice de aur au fost cel mai probabil folosite intr-un context sacru, ca ofranda adusa zeilor, lucru care ar explica de ce bijuteriile nu poarta urme de uzura. Acestia sunt de parere ca bratarile erau produse pe baza unei comenzi foarte inalte, probabil regalitatea, cu scopul de a le dedica zeilor sau a le oferi altor regi din provinciile vecine.
In ceea ce priveste monedele regelui Koson, unul din urmasii lui Burebista, acestea sunt singurele emisiuni dacice care poarta o legenda scrisa cu caractere grecesti, mentionand numele suveranului emitent. Monedele au fost batute din aur rafinat si aluvionar, provenit din Dacia, in atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, in jurul anilor 44-29 inainte de Hristos.