Cum arată Vlaicu I, primul avion construit de Aurel Vlaicu
Aurel Vlaicu este cel care a construit avioane care au rămas în istoria aviației românești și a aviației mondiale. Iată cum arată Vlaicu I, primul avion militar din dotarea Armatei României!
Aurel Vlaicu a fost o figură importantă a revoluției tehnologice extraordinare din secolul XX.
Acesta a fost pionierul aviației românești. A murit în septembrie 1913, la vârsta de doar 31 de ani, în timp ce încerca să zboare cu cel de-al doilea avion deasupra Carpaților.
Dispariţia lui a fost deplânsă precum cea a unui erou național și a unui semizeu al aviației timpurii.
Cum arată Vlaicu I, primul avion construit de Aurel Vlaicu
Pe data de 13 septembrie 1913, lângă Câmpina, se stingea din viață unul dintre pionierii aviației mondiale.
Ardeleanul Aurel Vlaicu a încercat să traverseze Munții Carpați, o perfomanță remarcabilă pentru aparatul de zbor pe care îl inventase.
În Munții Carpații Meridionali, Aurel Vlaicu s-a prăbușit cu avionul său. Au trecut 109 ani de la acest eveniment tragic.
Aurel Vlaicu decide să zboare peste Carpaţi la Orăştie, unde se desfăşurau Serbările Societăţii Astra. Zborul avea să i se curme la data de 13 septembrie 1913 prin accidentul de la Băneşti.
,,Aurel Vlaicu a decolat, după ora 14,30, de pe aerodromul Cotroceni şi, după ce a aterizat în nord de Ploieşti, pentru a-şi alimenta avionul, şi-a continuat zborul spre Braşov. În momentul plecării, i-a asigurat pe cei doi colaboratori ai săi. G. Magnani şi C. Silişteanu, care îl urmăreau cu maşina, că dacă nu va reuşi să ia o înălţime corespunzătoare, va ateriza, lângă şosea, pentru ca ei să-l poată vedea...
Renunţând la trecerea în zbor a munţilor din cauza faptului că nu a pututu atinge înălţimea pe care o considera necesară, după ce a depăşit Câmpina, Vlaicu se întoarce cu uin viraj larg şi începe să coboare, căutând un loc de aterizare convenabil pe câmpia spre Ploieşti. Când mai avea 50 de metri până la sol, o rafală de aer îl surprinde pe Vlaicu în momentul aterizării şi-l izbeşte de pământ cu o aripă, fără a fi putut para această prăbuşire, fapt care a atras moartea sa pe loc“, a declarat Paul Ștefănescu.
La nivel național a fost declarat doliu. Cortegiul funerar a fost format din patru care funevre cu flori şi coroane, urmate de carul funebru al garnizoanei Bucureşti, ce purta coşciugul lui Vlaicu.
Medicul lui Vlaicu, V. Hâncu, considera că starea sănătăţii acestuia a dus la prăbuşirea sa şi că probabil a murit în aer, în urma unui atac de cord. Aurel Vlaicu suferea de o boală de rinichi şi era epuizat fizic.