Cum reactioneaza taximetristii din Bucuresti daca uiti un telefon la ei in masina. Experimentul care te va face sa-ti schimbi parerea despre ei. E de necrezut ce se intampla
Sa fim sinceri, soferii de taxi nu au tocmai cea mai buna reputatie in Romania. Sunt acuzati ca fura la aparat, ca refuza curse si, daca esti atat de nechibzuit sa uiti ceva, in masina lor, poti sa-ti iei adio. Asa sa fie oare? Noi am facut un experiment. Iata rezultatele.
Pentru a testa simtul civic al taximetristilor vom folosi acest telefon. Pe care il vom "uita" din greseala in masina, in momentul in care incheiem cursa. Si vrem sa vedem daca, in doar cateva minute, acesta se va face nevazut sau, dimpotriva, ni-l va inapoia.
Prima "victima" a experimentului este acest domn, pe care il abordam in zona 1 Mai din capitala. Zis si facut. Ne urcam in taximetru si ne vedem de drum.
Schimbam cateva cuvinte cu soferul pana la destinatie, iar, la plecare, ne prefacem grabiti.
Cu traficul aglomerat de la orele de varf, soferul se pune in miscare imediat. Il reperam in trafic si il spionam de la distanta. Au trecut cam 2 minute de cand am coborat din taxi. Am lasat pe scaunul din fata telefonul. Haideti sa vedem daca suna, macar. Vestea buna: aparatul nu este inchis.
Vestea proasta ca nici la a doua sau a treia apelare nu raspunde nimeni.
Sa ne luam adio de la telefon? Sa fim furati chiar asa, fara nicio jena? La un moment dat, il observam pe soferul taximetrului cum vorbeste prin statie. Se lauda, deja, cu prada? Nu mai rezistam si sunam la dispecerat.
"2633, a revenit clientul cu telefonul uitat.
Incercati sa-i dati numarul meu, va rog? Da, comunicati." Ei bine, da. Omul nu a raspuns la telefon pentru ca era ocupat sa le ceara ajutorul colegelor din dispecerat ca sa dea de noi. "Un client a uitat telefonul la mine. Daca suna la dispecerat este la mine un telefon. Va aduceti aminte la ce cursa? Acum 6-7 minute l-am lasat in Piata Victoriei. Din strada l-am luat."
, se aude pe statie.
"Bine ca n-am luat client, n-am luat, ca disparea.Haideti ca va astept, nu iau nicio cursa, va astept.", ne transmite soferul.
Poate incredibil, avand in vedere multe cazuri de pana acum, dar este adevarat. Omul trage pe dreapta si ne asteapta. E si momentul in care ii spunem ca a fost doar un experiment.
Ion Paraschiv il cheama pe sofer si spune ca face meseria inca de pe vremea comunismului. E la al treilea telefon pe care il uita cineva in masina lui.
"Eu sunt un om care muncesc, fac naveta cu masina la Oltenita. Sunt plecat de ieri dimineata si dorm in masina. Nu refuz cursa, nu fac pret, nu intreb unde mergeti, liber, liber, imi fac datoria.
Am planul, am combustibil, am doi copii de hranit.", ne spune soferul.
Cu gestul laudabil lasat in urma, mai incercam o data. De data aceasta pe la Gara de Nord, unde gasim un taximetrist mult mai hotarat. Fara aparat si chiar cu o tigara aprinsa in mers, omul pare sa se incadreze in tipologia taximetristului mult hulit. Doar ca, la final, surpriza din nou.
"Era pe scaun si sa nu ramaneti fara el. Bine, eu am talent la asta. Nu, sa stiti, eu n-am obiceiul asta sa iau telefoane. Nu imi place. Si-a uitat o fata laptopul la mine in portbagaj si m-am dus si i l-am dus. Pentru ca si eu am banul muncit si sa pierzi un lucru…", ne spune soferul.
Si se pare ca a avut mai mult de castigat asa. "Am castigat-o ca si client. Am umblat o saptamana cu ea, imi dadea 400 de lei pe zi. Ai cuvantul meu de onoare.", ne spune el.
Asadar, tragand linie, n-am putea declara cu mana pe inima ca toti sunt de pus in rama, ca in orice alta meserie, de altfel.
Dar nici ca toti sunt pusi pe fapte rele. Probabil tine mult si de noroc si de seriozitatea pe care o au patronii companiilor cand primesc reclamatii de la clienti.