De ce pun românii usturoi la geamurile casei în noaptea Sfântului Andrei

Ajunul sărbătorii de  Sfântul Andrei  este asociat cu obiceiuri și superstiții legate de apariția strigoilor, farmece, ghicirea ursitului și a vremii. Noaptea Sfântului Andrei este marcată de unele obiceiuri, tradiţii și superstiţii de sorginte precreştină.

În noaptea de  Sfântul Andrei, se spune că  hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

Citeste si: Sfântul Andrei. Ce să nu faci în această zi! E un mare păcat

Noaptea Sfântului Andrei- de ce pun românii usturoi la geamurile casei 

Sfântul Andrei 2020. Potrivit tradiției, în noaptea S fântului Andrei se poate folosi usturoiul ca mijloc de protecție împotriva spiritelor rele de pe lumea cealaltă. În multe locuri, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele.

Usturoiul va fi folosit de-a lungul anului ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice.

Citeste si: Cea mai puternică rugăciune de Sfântul Andrei

Citeste si: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi- catena.ro

Citeste si: „Blonda lui Putin” s-a supărat pe o ziaristă și a trimis securitatea la ea, după ce i-a pus o întrebare: Nu discut viața mea personală- antena3.ro

Citeste si: Un brașovean a adunat zeci de mașini scoase din uz pe un câmp. Ce au descoperit polițiștii că facea de fapt- wowbiz.ro

“E bine ca în acea seară să întorci vasele de bucătărie cu gura în jos şi să ungi ţâţâna uşii cu usturoiu (…). Seara de Sf. Andreiu se fac cruci cu usturoiu pe la fereşti, uşi, şuri, ocoale, hambare, meliţoaie, ca să nu vină strigile (…) care fac hori pe la răspântiile drumurilor, unde joacă cu străşnicie până la cântatul cocoşilor. Adeseori strigoii trag şi clopotele pe la biserici” scrie etnologul Tudor Pamfile care a consemnat aceste credinţe din judeţul Neamţ,

Sfântul Andrei 2020. Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte- pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare- şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă.

De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.

În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun- cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.

Citeste si: Cum își alege Karmen Minune un partener? Contează sau nu banii, pentru aceasta: "Dacă îți alegi bărbatul în funcție de asta, ai pierdut din start!"- kfetele.ro

Citeste si: Mesajul pe care i l-a transmis Claudia Pătrășcanu fostului soţ: "Asta este cel mai important". Gabi Bădălău a împlinit 36 de ani- radioimpuls.ro

Citeste si: Femeie din Târgu Jiu, care abia se deplasează pe picioare cu un cadru, filmată în timp ce se urcă la volan și conduce- antena3.ro

Citeste si: Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei. De ce se pune grâu la încolțit în această zi

Sfântul Andrei, Apostolul Lupilor

Sânt Andreiu, Andreiu de iarnă sau simplu, Sfântul Andrei, în tradiţia populară acesta este asemănat cu un cioban de turma căruia nu s-a atins nici un lup. Sărbătoarea Sfântului Andrei este numită şi Ziua Lupului sau Moş Andreiul fiind, totodată, sfârşitul Filipilor de Toamnă.

Sf. Andrei este portretizat în imaginarul popular şi ca stăpân al animalelor sălbatice, fiind supranumit Apostolul Lupilor, deoarece se spune că, de ziua lui, ar slobozi fiarele şi le-ar ar permite să mănânce vitele celor care “n-au păzit sărbătoarea”.

În lumea satului i se mai spune şi Andrei Pescarul pentru că “după cuvântul lui, nişte oameni care se necăjeau cu pescuitul au tras cu voloacele şi au prins peşte mult” (Th.D. Speranţia), existând credinţa că, tocmai de aceea, de ziua lui s-a dat dezlegare la peşte.